Inegalitatea dintre venituri scade lent
0Din zece familii, patru au câştiguri sub media pe economie şi doar una are mai mult de 45.000 de lei lunar.Câştigurile mari se concentrează la mai puţin de 9% din populaţie, în timp ce mai mult de o treime din români au venituri mici şi foarte mici, arată statisticile oficiale.
Mai citeşte şi:
- Plata ajutoarelor suplimentare de şomaj creează haos
- Pogea promite: pensia minimă va creşte, iar bugetul pentru şomaj va fi suplimentat
- Munca la români, un „sport“ atipic
Raportul dintre veniturile foarte mici şi cele foarte mari este de 1 la 4,6 în cazul gospodăriilor şi de 1 la 7,8 în cazul persoanelor, arată o analiză referitoare la inegalitatea veniturilor, publicată recent de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Acest raport se ameliorează foarte lent, de la an la an, cifrele schimbându-se doar la nivel de zecimale şi mai mult ca efect statistic decât ca rezultat al îmbunătăţirii calităţii vieţii.
În 2007, spre exemplu, între prima şi ultima categorie de venituri exista un raport de 1 la 4,9 în cazul gospodăriilor şi de 1 la 8 în cazul persoanelor.
Statisticienii împart populaţia, în funcţie de veniturile gospodăriilor şi ale persoanelor, pe decile, adică pe 10 „felii“ a câte 10% din total. În prima decilă se situează cei cu veniturile cele mai mici, iar în decila a zecea – cei cu veniturile cele mai mari.
Între prima şi a zecea decilă se identifică principalele diferenţe care arată inegalitatea veniturilor. În România, familiilor din prima decilă (cu venituri mai mici de 1.000 de lei) le revine doar 4,7% din totalul câştigurilor lunare, în timp ce gospodăriilor din ultima decilă (cu mai mult de 46.000 de lei) le revine aproape 22% din total.
Venituri mici, deficite mari
Potrivit INS, cea mai mare contribuţie la diferenţierea veniturilor gospodăriilor o are decalajul dintre salarii. În prima decilă, câştigul strict salarial (fără a mai lua în calcul şi alte surse de venit) este de 59,7 lei lunar, iar în ultima decilă – de 3.491 de lei lunar, ceea ce evidenţiază faptul că salariile cele mai consistente sunt de 58 de ori mai mari decât salariile cele mai reduse.
Din punctul de vedere al raportului dintre resursele de venituri şi necesarul de cheltuieli, gospodăriile cu venituri foarte mici înregistrează deficite, iar cele din categoriile imediat următoare au un echilibru fragil al acestei balanţe.
În cazul familiilor cu veniturile cele mai mici, decalajul dintre câştiguri şi cheltuieli ajunge la aproape 10%, în timp ce gospodăriile cu cele mai mari venituri au un excedent de aproape 20%, mai arată statisticile oficiale.
Având în vedere decalajele arătate mai sus, statisticienii conchid că „este afectată, astfel, atât posibilitatea de economisire a populaţiei, cât şi dezvoltarea per ansamblu a economiei naţionale“.