Industria de securitate prinde forţă

Companiile multinaţionale de pază, monitorizare şi intervenţie, G4S, Rosegur şi Securitas, au preluat, în ultimii ani, controlul pieţei din România. Revista Forbes România face o analiză completă asupra industriei de securitate din România, în cel de-al şaselea număr, care a apărut astăzi pe piaţă.

Companii care, în toată lumea, păzesc societăţi sau obiective de siguranţă naţională, precum Pentagonul şi NASA, şi-au îndreptat în ultima perioadă atenţia spre România. De ce? Boomul economic înregistrat de ţara noastră în intervalul 2005-2008, care a dus la apariţia a zeci de bănci, clădiri de birouri, cartiere rezidenţiale şi platforme industriale, au transformat România într-o ţintă generatoare de profit pentru reprezentanţii industriei de securitate privată din lume.

La începutul anilor ’90, apariţia primelor firme private de pază în România a creat multe controverse. Poliţia nu putea accepta ca nişte civili, dotaţi cu bastoane, sprayuri paralizante şi chiar arme cu glonţ, să asigure paza unor obiective care până atunci fuseseră în grija lor. Fără o legislaţie coerentă şi un personal bine pregătit, unele firme au fost adesea implicate în furturi (paznicii vindeau ponturi hoţilor), bătăi de stradă sau prinse cu garda jos în faţa infractorilor care intrau, de pildă, în şcoli ca la ei acasă.

În ciuda ieşirilor la rampă a unor actori din această breaslă, nevoia de securitate a crescut tot timpul în România. Firesc, piaţa de securitate a crescut, dar haotic şi fără ajutorul unei legislaţii coerente. Aşa încât, în toţi aceşti ani, au apărut sute de firme, unele cu doar o mână de angajaţi, fără know-how şi fără forţă financiară.

Doi români şi un spaniol conduc ostilităţile

În prezent, în vârful industriei autohtone de securitate sunt trei multinaţionale, clădite pe foste companii locale, în care acum românii nu mai deţin nicio acţiune: G4S, Rosegur şi Securitas. În coasta lor s-a poziţionat BGS, firmă cu capital sută la sută românesc. Împreună, aceste companii păzesc practic, cea mai mare parte a patrimoniului privat al României şi au o cifră de afaceri cumulată de 166 de milioane de euro.

În 2002, Group4 Falck, companie de securitate daneză, a cumpărat cu peste cinci milioane de euro firma APS Valahia, afacere de familie a lui Liviu Târşea, fost angajat al Serviciului de Pază şi Protecţie (SPP). Valahia, firma pe care o vânduse, avea deja 1.200 de angajaţi şi activitate în 14 judeţe. În 2004, Group 4 Falck a fuzionat cu grupul britanic Securicor, formând multinaţionala G4S, liderul mondial în industria serviciilor de securitate. În prezent, activitatea de bază a G4S este transportul de valori şi procesare de bani, segment din care deţine peste 90%.

Spaniolul de Rosegur

„G4S deţine monopolul pe procesare de bani“, recunoaşte şi Jose Maria Martinez de Alegria, country president al companiei Rosegur. Parte a grupului spaniol Prosegur, Rosegur este, de fapt, fosta Dragon Star, firmă care a aparţinut omului de afaceri Dan Alistar.

Înfiinţată în 1992, Dragon Star avea, în  2005, peste 3.000 de angajaţi, dar şi  datorii de peste 2,5 milioane de euro. Atunci, au intrat în scenă spaniolii, iar pentru Alistar, oferta de cumpărare venită din partea lor a fost un veritabil colac de salvare.

„Dragon Star era într-o stare foarte proastă când am cumpărat-o, dar de atunci lucrurile s-au schimbat radical“, spune Martinez de Alegria. Spre deosebire de G4S, care a „atacat“ băncile, Rosegur a marşat pe segmentul de pază, care reprezintă 60% din cifra de afaceri de 23 de milioane de euro din 2008, cu 30% mai mare decât cea din 2007.

Cu operaţiuni în peste 30 de ţări, grupul suedez Securitas AB este cel de-al treilea jucător global important din industria serviciilor de securitate prezent pe piaţa românească. În mai 2007, a cumpărat de la omul de afaceri Adrian Moisescu 55% din acţiunile CPI Security Group. Compania are 3.500 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 19,6 milioane de euro în 2008.

Cel mai important client al Securitas este Petrom, unde are alocaţi 800 de agenţi. Acest contract a adus firmei, anul trecut, aproape 38% din venituri.

Costantin Iordache, directorul general al Securitas, deplânge lipsa de transparenţă a firmelor româneşti din industria de securitate şi concurenţa neloială, însă recunoaşte că este o piaţă în care se poate face profit. 

Puteţi citi în numărul 6 al Forbes România

-Pe când relaxarea fiscală promisă? Statul pune la bătaie 100 de milioane de euro pentru a ajuta IMM-urile. Această măsură va rămâne doar o iniţiativă de bun-simţ, dacă relaxarea creditării şi a sistemului fiscal nu va fi accelerată.

-Fără scăpare. Hotelierii de pe litoral vor fi obligaţi de la anul să deschidă unităţile de cazare de pe 15 mai. Asta vrea să le impună ministrul Elena Udrea pentru revitalizarea turismului la Marea Neagră. Poate că soluţia ar fi alta: reconstruirea de la zero.

-Românii supravieţuitori pe Wall Street. Trei români care au făcut bani buni pe Wall Street nici nu se gândesc să dea acum bir cu fugiţii. Vor să rămână ancoraţi în afacerile americane, aşa cum Bruce Willis a rezistat în seria „Die Hard“.