Incompetenţa oficialilor a reaprins pesta porcină

Imaginea unor covoare zdrenţăroase pe asfalt ilustrează perfect modul în care autorităţile româneşti au gestionat situaţia pestei porcine.

Cetăţenii care trec prin localitatea Suhaia din Teleorman sunt „întâmpinaţi“ de două covoare zdrenţăroase menite să dezinfecteze roţile maşinilor de virusul pestei porcine africane (PPA). Acesta este modul în care autorităţile româneşti gestionează o situaţie extrem de gravă şi probabil tocmai acesta este motivul pentru care virusul a recidivat şi, în premieră, numărul de focare creşte.

În Suhaia, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Teleorman a hotărât deja uciderea preventivă a tuturor porcilor, începând cu 8 iulie. O altă măsură preventivă este şi anularea târgurilor săptămânale din localităţile învecinate Smârdioasa şi Piatra.

În prezent, aproape 10 localităţi din Teleorman se luptă cu focare de pestă porcină, iar măsura uciderii preventive a porcilor a fost luată şi în alte localităţi, respectiv Năvodari, Fîntînele, Seaca şi Năsturelu, potrivit DSVSA Teleorman. Numărul porcilor ucişi în Teleorman până la această dată a ajuns la 1.584.

Premieră: creşte numărul de focare

Situaţia din Teleorman nu este unică, ci pesta porcină revine în toată ţara. Cele mai recente date prezentate de Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Animalelor (ANSVSA) şi analizate de „Adevărul” trezesc îngrijorare: numărul focarelor creşte, în premieră, în loc să scadă.

Pesta porcină africană a atins un apogeu în România la data de 11 ianuarie 2019, când existau 1.153 de focare în 303 localităţi din 19 judeţe. De atunci, numărul focarelor a scăzut aproape în mod continuu, cu mici excepţii, de maxim zece focare în plus, în ianuarie şi februarie. 

Până în această săptămână când, în premieră, numărul focarelor raportate de ANSVSA a crescut puternic. Mai precis, la penultima raportare, din data de 19 iunie, existau 55 de focare în 31 de localităţi din 11 judeţe. La cea mai recentă raportare, din data de 10 iulie, ANSVSA a arătat că numărul a s-a majorat la 192 de focare în 77 de localităţi din 18 judeţe.

Până acum, în total au fost eliminaţi 369.505 de porci afectaţi de boală şi există 1.552 de cazuri la mistreţi. La data de 13 august 2018 au fost închise primele focare de pestă porcină africană din ţara noastră, iar până în prezent au fost stinse 1.240 de focare în total.

România, record la focare în gospodării

De la începutul anului 2014, virusul pestei porcine africane a fost confirmat în Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România. Boala a fost de asemenea raportată şi în Belarus, Moldova, Rusia şi Ucraina.

Prezenţa virusului pestei porcine africate a fost confirmată în ţara noastră, pentru prima oară, la data de 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare. Deşi virusul fost confirmat în alte ţări europene încă din anul 2014, ţara noastră deţine recordul la numărul de focare.

La data de 31 octombrie, în România exista un număr record de 1.073 de focare de pestă porcină africană la porcii domestici, un număr record în Uniunea Europeană, arată un raport al Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor. Spre comparaţie, în Polonia au fost raportate doar 210 focare, în Lituania 118 focare, iar în Letonia şi Estonia erau 63, respectiv 27 focare. În Bulgaria, la acea dată, exista doar un focar la porcii domestici.

Situaţia era diferită la porcii mistreţi, unde Lituania deţine recordul, fiind găsiţi morţi 5.183 de porci mistreţi. În clasament urmează Polonia, cu 4.378 porci mistreţi găsiţi morţi, Cehia, cu 3.853 porci mistreţi, şi Letonia, cu 2.376 porci. România şi Cehia, respectiv Belgia stăteau mai bine la acest capitol, cu doar 211, respectiv 128 porci mistreţi găsiţi morţi (ambele). 

Cum se face corect o decontaminare 

Imaginea cu covoarele „instalate“ pe asfalt pentru dezinfecţie a stârnit amuzamentul oamenilor pe reţelele de socializare. Cu toate acestea, ea arată faptul că autorităţile tratează superficial problema şi nu respectă nici regulile minime de decontaminare.

Mai precis, ANSVSA a lansat anul trecut un Manual operaţional pentru intervenţia în focarele de pestă porcină africană, cu scopul de a furniza instrucţiuni despre cum se va interveni, pas cu pas, în focarele de pestă porcină africană.

Acesta prezintă, printre altele, şi modul în care trebuie realizată decontaminarea vehiculelor. Mai precis, autorităţile trebuie să construiască un bazin de decontaminare, lung de 13 până la 15 m, lat de 5 m şi înalt de 15 cm.

De asemenea, ANSVSA subliniază că virusul pestei porcine africane este deosebit de rezistent în mediu, astfel că dezinfectantele uzuale nu au efect asupra lui. Prin urmare, trebuie folosiţi dezinfectanţi de genul hidroxidului de sodiu, acidului citric, acidului acetic şi compuşi pe bază de iod, care se pot dovedi eficienţi, dacă sunt folosiţi în concentraţia corectă.

„Cel mai important de reţinut însă este că aceşti dezinfectanţi nu se aplică şi nu acţionează pe suprafeţe murdare, ci doar foarte bine curăţate şi spălate cu apă (eventual fierbinte) şi detergent din belşug, abia apoi aplicat dezinfectantul care trebuie să aibă o acţiune de cel puţin o oră. Prin urmare, obişnuita dezinfecţie nu este deloc eficientă în pesta porcină africană”, mai subliniază ANSVSA.

Comisia Europeană avertiza de anul trecut de pericolul reapariţiei pestei

Oficialii de la Comisia Europeană avertizau încă de anul trecut, într-un raport realizat după o vizită în România, că virusul pestei porcine africane reprezintă o ameninţare continuă şi subliniau că autorităţile nu iau toate măsurile necesare.

„Continuarea circulaţiei virusului pestei porcine africane în rândul populaţiei de mistreţi reprezintă o ameninţare continuă la adresa producţiei interne de porcine în ţară. Autorităţile competente trebuie să aplice cu stricteţe cerinţele de identificare a porcilor şi de biosecuritate în zonele cu risc mare. În caz contrar, riscul de reapariţie a bolii în zonele repopulate este mare, iar viitoarea viabilitate a producţiei comerciale de porcine este incertă”, arată un raport al Direcţiei Generaleă Sănătate şi Siguranţă Alimentară, din cadrul Comisiei Europene.

Oficialii europeni subliniază faptul că exploataţiile necomerciale care desfăşoară activităţi comerciale la nivel local, adică românii de rând care cresc porci acasă şi îi vând, determină cel mai mare risc de răspândire a bolii şi sunt, de asemenea, cele mai dificil de reglementat. Şi, deşi măsurile introduse în Programul de combatere şi eradicare a PPA ar trebui să reducă posibila răspândire şi persistenţă a bolii, lipsa controalelor oficiale la faţa locului pune sub semnul întrebării eficacitatea măsurilor în practică.

De asemenea, creşterea semnificativă a numărului de probe în cadrul supravegherii pasive prelevate de la porcii domestici şi mistreţi sporeşte probabilitatea ca boala să fie depistată într-un stadiu incipient. Cu toate acestea, numărul mare de focare suplimentare depistate pe parcursul activităţilor de depopulare indică faptul că nu a fost raportat un număr semnificativ de cazuri suspecte, subliniază raportul.

În ceea ce priveşte controlul focarelor, UE susţine că lipsa unor anchete epidemiologice minuţioase vizând exploataţiile necomerciale, care reprezintă peste 90% din toate focarele de PPA, înseamnă că se pierd oportunităţi de a identifica animalele vii infectate şi produsele contaminate înainte de răspândirea bolii în zone care nu au fost infectate anterior.

Totodată, lipsa unor măsuri eficace de trasabilitate şi de biosecuritate pentru porcii vii şi pentru produsele de origine animală transportate între exploataţiile necomerciale înseamnă că ele nu sunt în măsură să limiteze boala la zonele infectate.

Oficialii europeni susţin că nici autorităţile veterinare, nici autorităţile în domeniul vânătorii nu efectuează controale oficiale la fiecare asociaţie de vânătoare pentru a verifica dacă şi modul în care acestea aplică cerinţele de biosecuritate care le-au fost impuse.

Comisia Europeană - Raport privind pesta porcină africană în România