Guvernul ignoră facilităţile fiscale reale

Legea holdingului, reducerea numărului de contribuţii şi plafonarea lor ar încuraja mediul privat şi ar creşte încasările bugetare. Experţii spun că există cinci măsuri eficiente de stimulare a afacerilor, ignorate de Executiv, în timp ce jumătate dintre cele în vigoare sunt complet inutile.

Experţii independenţi spun că relaxarea fiscală dorită de mediul privat, pentru depăşirea mai lină a recesiunii, nu poate avea loc din cauza constrângerilor bugetare. Potrivit preşedintelui Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, măsurile prociclice de impozitare luate în perioada de supraîncălzire a economiei oferă, în acest moment, puţin spaţiu fiscal pentru reducerea taxelor.

Citiţi şi:

Senatorii PDL scad cota unică la zece la sută

Creşterea colectării

Economistul a arătat, însă, că autorităţile vorbesc prea mult despre partea de cheltuieli bugetare, ignorând componenta încasărilor. „Eforturile ar fi trebuit să vină şi pe partea de venituri bugetare. Iar asta nu înseamnă neapărat creşterea taxelor, cât îmbunătăţirea colectării", a declarat, ieri, Dumitru în cadrul unui seminar pe teme de fiscalitate.

În viziunea lui Peter de Ruiter, şeful departamentului de Consultanţă fiscală şi juridică din cadrul PricewaterhouseCoopers (PwC România), există cinci măsuri pe care Guvernul le poate lua pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri şi, pe termen mediu şi lung, pentru creşterea veniturilor bugetare. „Studiile noastre arată că adoptarea a cinci măsuri ar duce la îmbunătăţirea mediului de afaceri şi ar avea impact asupra veniturilor la buget şi asupra creşterii activităţii economice", a spus de Ruiter.

Măsuri la îndemână

Prima dintre propuneri vizează adoptarea legislaţiei în domeniul holdingului, care ar permite realizarea mai multor investiţii în România, în opinia expertului.

A doua se referă la consolidarea fiscală a TVA, astfel încât un grup de companii cu aceiaşi acţionari să fie contribuabil unic. „Se practică şi în alte ţări. Ar avea un impact masiv asupra uşurinţei de a deschide o afacere", a arătat reprezentantul PwC.

Totodată, el mai propune reducerea numărului de contribuţii, după modelul suedez. „Companiile cu 100 de angajaţi trebuie să plătească 140 de astfel de contribuţii. Cel mai bine ar fi să se consolideze. În Suedia se plătesc doar trei astfel de contribuţii", a afirmat de Ruiter.

Mediul de business a cerut de mai multe ori şi plafonarea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS). Potrivit lui Dumitru, s-a observat că efectul de conformare la plata taxelor a venit din reducerea CAS. „Sunt state care au cote mai mici, dar colectează semnificativ mai mult", a spus Dumitru. De altfel, România colectează cel mai puţin din Europa - 6% din baza de calcul de 16%.

O ultimă propunere vizează Ministerul Finanţelor Publice, respectiv creşterea transparenţei la nivelul instituţiei şi a gradului de consultare a mediului privat în adoptarea legislaţiei fiscale. Potrivit lui Ionuţ Simion, consultant fiscal în cadrul PwC, facilităţile fiscale existente în actualul sistem de taxe şi impozite trebuie privite dintr-o perspectivă realistă.

„În total, sunt vreo şase-şapte facilităţi, din care trei sunt fie inutile, fie imposibil de aplicat", a spus Simion. El a făcut referire la neimpozitarea profitului reinvestit, la deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare şi la scutirea impozitului pe dividendele reinvestite.

Încasările la bugetul pentru şomaj, în cădere liberă

Potrivit datelor ANAF, deşi veniturile bugetare din septembrie au fost peste cele înregistrate în aceeaşi lună a anului trecut, încasările la bugetul asigurărilor pentru şomaj au fost cu aproape 14% sub prevederile bugetare. Însă per ansamblu, veniturile încasate în luna septembrie au fost cu aproape 13% mai mari decât cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 2,2% peste programul bugetar stabilit de Finanţe.

În privinţa încasărilor bugetului de stat, acestea au fost cu 3,5% peste estimări, respectiv cu 20% mai mari decât cele înregistrate în septembrie 2009. Cei mai mulţi bani au venit din accize şi TVA, unde veniturile au crescut faţă de prevederile bugetare cu 25%, respectiv 11,6%. Încasările din impozitul pe venit şi salarii au depăşit cu 8,2% estimările.