Guvernul discută miercuri bugetul de pensii şi bugetul de stat pe 2020

Guvernul discută miercuri, la ora 10, proiectele Legii bugetului pe anul 2020, dar şi al Legii asigurărilor sociale, cel care cuprinde şi bugetul de pensii pe anul viitor.

Bugetul de pensii pe 2020 este de 87,33 miliarde de lei:

„Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii se stabileşte la venituri în sumă de 87.327.121 mii lei, iar la cheltuieli în sumă de 87.327.121 mii lei atât la credite de angajament cât şi la credite bugetare.

Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se stabileşte la venituri în sumă de 162.337 mii lei, iar la cheltuieli în sumă de 137.860 mii lei, atât la credite de angajament cât şi la credite bugetare, cu un excedent de 24.477 mii lei”, se arată în proiect.

Cele două proiecte nu se află pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern, însă ministrul Finanţeor, Florin Cîţu, a declarat că proiectele vor fi discutate miercuri, de la ora 10,00.

Sistemul de pensii trebuie reformat

De altfel, într-un interviu acordat marţi Reuters, Florin Cîţu a declarat că sistemul pensiilor de stat din România are nevoie de o reformă totală, centrată pe contribuţii şi pe fonduri private, pentru a deveni sustenabil.

Majoritatea românilor sunt obligaţi să contribuie atât la fondul de pensii de stat cât şi la fonduri private de pensii, în urma unei reforme din 2008.

În septembrie 2020, guvernul liberal trebuie să facă o majorare de 40% a pensiilor de stat, conform legii pensiilor adoptată de guvernul precedent de stânga, ceea ce va face ca deficitul bugetat să depăşească limita de maximum 3% prevăzută de legislaţia Uniunii Europene, iar ratingul de ţară să fie redus de către agenţiile de evaluare financiară.

Majorarea pensiilor va face ţara mai vulnerabilă în următorii ani, în condiţiile în care natalitatea a crescut puternic după 1966 din cauza interzicerii avorturilor, astfel că numărul pensionarilor va urca puternic după 2030, notează Reuters.

„Viziunea noastră este pentru un sistem de pensii complet nou, nu doar un proiect de lege nou. Sper că nu este prea târziu, pentru că orice restructurare are nevoie de câteva decenii pentru a deveni eficientă, iar 2030 este după colţ”, a spus Cîţu.

Cele şapte fonduri private de pensii din România administrează în prezent active în valoare de aproape 13 miliarde de euro şi sunt cei mai mari investitori instituţionali de la bursă.

Fostul guvernul social democrat, care a fost demis prin moţiune de cenzută în octombrie, s-a concentrat pe majorarea pensiilor de stat.

La începutul acestui an, fostul guvern a plafonat contribuţiile la fondurile private la 3,75%, a redus comisioanele de administrare şi a majorat necesarul de capital social la un nivel prohibitiv.

Actualul guvern, venit la putere în noiembrie, va inversa aceste condiţii prin ordonanţă de urgenţă, în această săptămână, iar Câţu a spus că va propune majorarea contribuţiilor la fondurile de pensii private la 5% în 2021 şi la 6% în 2022.

„Contribuţiile vor rămâne neschimbate numai anul viitor, având în vedere situaţia financiară actuală. Dorim un sistem...bazat pe contribuţii, unul care acordă o importanţă mai mare părţii administrate private, care oferă randamente”, a spus ministrul de Finanţe.

Majorarea de anul viitor a pensiilor cu 40% a determinat agenţia de rating Standard & Poor’ să revizuiască perspectiva ratingului României la negativă.

În condiţiile în care 2020 va fi an electoral, guvernul de centru a anunţat că va respecta legislaţia actuală, dar că va reduce cheltuielile statului şi va îmbunătăţi colectarea taxelor, pentru a preveni creşterea deficitelor.

Guvernul României anticipează că deficitul bugetar va scădea la 3,6% din PIB în 2020 şi la 3,3% în 2021, de la un nivel de 4,4% estimat în acest an, dar va rămâne peste limita de 3% a Uniunii Europene până în 2022.

Comisia Europeană a estimat că deficitul bugetar al României va atinge 6,1% din PIB în 2021, dacă nu vor fi luate măsuri suplimentare.

„Estimările datează de dinainte să vină acest guvern. Voi încerca să asigur Comisia Europeană şi pieţele financiare că...drumul pe care ne aflăm este cel al consolidării fiscale”, a spus Cîţu, adâugând că trecerea de la o politică pro-ciclică nu va fi abruptă, pentru a nu sufoca creşterea economică.

„Doresc să le arăt că indiferent ce va fi peste limita de 3% va merge la investiţii publice”, a adăugat premierul.

Acesta a mai spus că va propune ca guvernul să amâne cu un an, prin ordonanţă de urgenţă, orice schimbări în vederea unor cheltuieli suplimentare făcute de parlamentari.

Cîţu a spus că necesarul de finanţare brută de anul viitor va fi mai scăzut faţă de nivelul estimat pentru acest an, de 90 de miliarde de lei (21 miliarde dolari). Ţinta Ministerului de Finanţe pentru emisiunile externe de obligaţiuni va începe de la 5 miliarde de euro (5,51 miliarde dolari), acelaşi nivel ca în acest an.

Pentru început, managerii de emisiuni intenţionează să atragă de pe pieţele externe peste 2 miliarde de euro, la începutul anului 2020, a arătat ministrul.