Gazprom a dat drumul robinetului de gaze pentru România. După reducerile de vineri, livrările se fac la parametri normali sâmbătă şi duminică

Gigantul rus Gazprom a anunţat compania de stat Transgaz că livrările de gaze naturale vor fi efectuate la parametri normali sâmbătă şi duminică, fără a explica motivele reducerii cu 5% aplicată vineri sau ce se va întâmpla de luni. Gazprom a transmis joi Transgaz că livrările de gaze către România vor fi reduse în următoarele trei zile, adică vineri, sâmbătă şi duminică.

„În această dimineaţă, Departamentul pentru Energie a fost informat de conducerea Transgaz, operatorul reţelei naţionale de transport gaze, că societatea de stat a primit o adresă de la Dispeceratul Gazprom din Sofia conform căreia, livrările de astăzi şi mâine vor fi efectuate în parametrii normali fără a mai fi aplicate reducerile anunţate ieri“, se arată într-un comunicat transmis de Departamentul pentru Energie.

Reprezentanţii Departamentului menţionează că nu au fost oferite, prin această adresă, niciun fel de informaţii despre motivele reducerii de 5% aplicate vineri şi nici confirmarea că săptămâna viitoare livrările de gaze se vor realiza conform graficului agreat.

Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, a precizat că importurile de gaze din Rusia sunt de aproximativ 0,2 milioane metri cubi pe zi, în timp ce producţia României este la un nivel aproape dublu.

„În plus, România are în acest moment depozitată o cantitate cu 700 milioane metri cubi mai mare decât obligaţia de stocare stabilită de ANRE pentru 2014, de 1,8 miliarde metri cubi gaze“, a precizat Nicolescu.

Gazprom a transmis joi Transgaz că livrările de gaze către România vor fi reduse în următoarele trei zile, fără să explice motivele scăderii volumelor.

Nicolescu a declarat vineri că nu există niciun motiv de îngrijorare în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaze a consumatorilor din România, întrucât importurile de gaze din Rusia sunt extrem de reduse. Spre exemplu, vineri ar fi trebuit ca România să importe de la Gazprom 200.000 de metri cubi de gaz, beneficiarii gazelor fiind companiile Imex, Conef şi WIEE.

Ministrul a adăugat că în această situaţie nu se impune nicio măsură suplimentară din partea autorităţilor, iar Departamentul pentru Energie a informat Comisia Europeană despre reducerea importurilor de gaze din Rusia, arătând că aceasta este procedura standard.

Nicolescu a reiterat că nu există niciun risc ca populaţia să fie afectată de întreruperea alimentării cu gaze pe perioada iernii, indiferent de evoluţia situaţiei în regiune.

Recent, Romgaz a finalizat o investiţie de 27 de milioane de euro pentru creşterea cu 40%, de la 250 milioane metri cubi la 360 milioane metri cubi, a capacităţii de înmagazinare a unui depozit de gaze naturale de la Urziceni, judeţul Ialomiţa.

România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

Uniunea Europeană a institui vineri noi sancţiuni la adresa Rusiei, care prevăd printr altele măsuri specifice împotriva unor ruşi şi ucraineni acuzaţi că sunt implicaţi în conflictul din Ucraina, dar şi blocarea finanţării datoriei pentru trei companii petroliere, şi anume Rosneft, Transneft şi filiala petrolieră a Gazprom - Gazprom Neft.

Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, la Sibiu, că noile sancţiuni impuse Rusiei, dar şi cele impuse de Rusia României „afectează din punct de vedere economic", existând multe firme care aveau exporturi, dar a reiterat ideea că "este un preţ care merită şi trebuie plătit“.

Pe fondul temerilor privind o eventuală întrerupere a livrărilor din Rusia pe timpul iernii, statele est-europene au început să îşi suplimenteze stocurile de gaze naturale, România fiind una din puţinele ţări din regiune care îşi poate asigura necesarul de gaze din producţia internă.

În ultimul deceniu, Rusia a oprit de trei ori furnizarea gazelor către Ucraina, în 2006, 2009 şi începând din luna iunie a acestui an, din cauza disputelor cu Kievul referitoare la preţ. În acest an, livrările de gaze către Europa au continuat.

Austria, Polonia şi Slovacia, probleme asemănătoare cu gazele

Austria a anunţat de dimineată că a constatat o reducere a livrărilor de gaze din partea Gazprom, iar zilele trecute Polonia a raportat acelaşi lucru, alături de Slovacia. Experţii sunt de părere că Moscova nu agreează politica acestor state de a livra gaze Ucrainei prin „flux invers“. Gazprom a tăiat livrările Ucrainei încă din lune iunie, după ce cele două părţi nu s-au înţeles asupra preţului gazelor şi a datoriilor.

România nu exportă gaze naturale în Ucraina, dar a inaugurat recent gazoductul Iaşi-Ungheni, prin care poate exporta cantităţi limitate în Republica Moldova. Gazoductul va putea asigura întregul consum al Basarabiei din 2016, după realizarea unei noi conducte care să lege Ungheni de Chişinău şi montarea unor compresoare pe partea românească.

Fluxul invers, arma Ucrainei împotriva şantajului Gazprom

Fluxul invers este folosit deja pentru a trimite Ucrainei gaze prin Polonia şi Ungaria, iar Bruxelles-ul speră că acest sistem ar putea asigura Ucrainei până la 17 miliarde de metri cubi anual, adică aproximativ 30% din consumul total al ţării. În prezent, ucrainenii cumpără de la ruşi jumătate din cantitatea de gaze pe care o folosesc. 

Ucraina a cerut Slovaciei să faciliteze fluxul invers şi mai mult, adică să inverseze cursul gazoductului prin care Rusia livrează gaze Europei de Vest, însă slovacii au refuzat să facă asta, de teama de a nu-şi încălca propriile contracte cu ruşii. La rândul lor, slovacii importă aproximativ 60% din necesarul de gaze de la ruşi.  

Culmea facturii, de la Gazprom la Naftogaz

În luna iunie, Gazprom a sesizat Curtea de Arbitraj de la Stockholm într-o plângere cu privire la datoria de 4,5 miliarde de dolari a Ucrainei pentru gazele consumate. Aceasta ar fi ajuns între timp la 5,3 miliarde de dolari, potrivit rapoartelor prezentate zilele trecute de Gazprom la anunţarea rezultatelor financiare.

Kievul nu recunoaşte această datorie. Naftogaz - compania ucraineană de gaze - a anunţat deja că a depus o sesizare împotriva grupului rus pentru facturarea nejustificată a sumei de 6 miliarde de dolari. Ziua imediat următoare, Aleksei Miller, directorul general al Gazprom, a ameninţat Naftogaz că grupul rus ar putea depune o nouă plângere, de data asta în valoare de 18 miliarde de dolari.

New York Times a publicat în luna mai o analiză care prezintă modul în care Rusia a majorat datoria Ucrainei pentru gaze cu 20 de miliarde de dolari, în vederea exercitării de presiuni economice.

Naftogaz se îndreaptă spre o pierdere gigantică de circa 8 miliarde de dolari. Compania este condusă de către Andriy Kobolyev, care trebuie să găsească soluţii pentru alimentarea Ucrainei cu gaze pe timpul iernii. În acest moment, Ucraina se alimentează din producţia internă şi din depozitele subterane, plus importurile din Vest.  

Precedentele din 2006 şi 2009

Gazprom a întrerupt anterior de două ori furnizarea de gaze către Europa prin Ucraina, o dată în 2006 şi apoi în 2009. În acest ultim caz problemele au pornit tot de la preţul gazelor. Gazprom a oprit furnizarea către Naftogaz, dar a continuat-o către clienţii europeni. Ulterior, compania ucraineană a preluat din gazele destinate altor state, ceea ce a făcut ca Gazprom să oprească livrările total. Cei mai afectaţi au fost cetăţenii din statele aflate în sud-estul Europei, precum Bulgaria, Ungaria, Slovacia.

Click pe infografie pentru a mări

Mai puteţi citi: