Familiile nu alocă asigurărilor de viaţă nici 2% din buget
0Potrivit unui studiu dat publicităţii de ING Asigurări de Viaţă la finele lunii septembrie, nivelul primelor pentru astfel de asigurări subscrise de un român era de 36,5 lei, valoare de 10-15
Potrivit unui studiu dat publicităţii de ING Asigurări de Viaţă la finele lunii septembrie, nivelul primelor pentru astfel de asigurări subscrise de un român era de 36,5 lei, valoare de 10-15 ori mai mică decât cea investită de cehi, greci sau unguri.
Raportat la cheltuielile totale ale gospodăriei, procentul alocat de conaţionalii noştri pentru parafarea de poliţe de asigurări este insignifiant. Astfel, 28% din veniturile lunare nete ale unei familii de orăşeni sunt cheltuiţi pentru achitarea facturilor la utilităţi, 27,3% pentru cheltuieli generale (precum cele cu alimente şi întreţinerea locuinţei), 10,6% pentru îmbrăcăminte, 6,2% pentru petrecerea timpului liber şi numai 1,6% pentru încheierea de asigurări, relevă studiul ING Asigurări de Viaţă realizat de GFK România. Reprezentanţii companiilor de profil sunt optimişti în ceea ce priveşte evoluţia cererii pentru poliţele de asigurări de viaţă. Până atunci, românii continuă să se agaţe de un optimism nerealist, considerând că moartea este un eveniment prea îndepărtat ca să fie o ameninţare reală în prezent. Astfel, tinerii între 25 şi 35 ani sunt preocupaţi de prezent şi consideră că asigurarea de viaţă şi, în consecinţă, protecţia financiară nu sunt prioritare la această vârstă. În schimb, pentru persoanele cuprinse în categoria de vârstă 45-55 de ani, încheierea unei asigurări de viaţă echivalează cu a accepta apropierea bătrâneţii.
Deşi se gândesc foarte mult la viitor, priorităţile celor de vârsta amintită sunt îndreptate spre economisire, pentru a face faţă unor situaţii neprevăzute, precum intrarea în şomaj sau îmbolnăvire. Cei cu vârste între 35 şi 45 de ani, care au reuşit să îşi asigure o situaţie financiară confortabilă, consideră protecţia financiară ca parte a unui standard de viaţă confortabil, iar atitudinea lor este că o poliţă deviată poate fi o idee bună. În acelaşi timp, cei ale căror ocupaţii implică un risc mare pentru vieţile lor, indiferent de vârsta pe care o au (30-55 de ani), percep asigurarea de viaţă mai mult ca o obligaţie a angajatorului.
74% din europeni nu îşi permit poliţa de viaţă
Totuşi, atitudinea românilor faţă de asigurările de viaţă este similară cu cea a majorităţii europenilor, aşa cum indică un studiu al asociaţiei LIMRA (organizaţie la nivel mondial de asigurări şi servicii financiare). Astfel, 74% din cei neasiguraţi consideră că nu îşi permit asigurarea de viaţă, în timp ce 52% sunt nehotărâţi în privinţa nivelului de protecţie de care au nevoie, iar 43% le este teamă să nu ia o decizie greşită. În acelaşi timp, 40% din europeni preferă să investească în alte produse financiare, 29% afirmă că nu le-a fost prezentat niciun astfel de produs, în timp ce 20% refuză să se gândească la asigurări de viaţă, motivând că este neplăcut să te gândeşti la moarte. (Carmen Neacşu)