Facilităţile acordate construcţiilor. EY: Angajatorii rămân şi bătuţi şi cu banii luaţi. Sunt obligaţi să crească salariile la oricine, paznic, femeie de serviciu
0Guvernul a încercat să reinventeze roata în domeniul construcţiilor, prin majorarea salariului minim şi acordarea de alte facilităţi fiscale, dar nu a reinventat-o bine, deoarece angajatorii s-au trezit „şi bătuţi şi cu banii luaţi”, după ce au fost obligaţi să crească salariile tuturor angajaţilor din firmă, de la paznic la femeie de serviciu.
Prin Ordonanţa 114, Guvernul a majorat salariul minim din domeniul construcţiilor la 3.000 de lei, iar angajaţii sunt scutiţi de impozitul pe venitul din salarii. Şi contribuţiile de asigurări sociale pensii au fost reduse, de la 25% la 21,25%, angajaţii fiind scutiţi de la plata contribuţiei la fondurile de pensii administrat privat. Angajaţii mai beneficiază şi de scutirea la plata contribuţiei la asigurările sociale de sănătate.
Companiile de construcţii trebuie să aibă anumite coduri CAEN şi să obţină cel puţin 80% din cifra de afaceri efectiv din activitatea de construcţii, pentru ca angajaţii să beneficieze de aceste facilităţi fiscale.
Cu toate acestea, facilităţile fiscale „din păcate nu şi au atins scopul”, spune Claudia Sofianu, partener al companiei de consultanţă EY România, precizând, în cadrul unei întâlniri cu presa, că rezultatul nu este cel pe care şi l-a dorit acest sector de activitate în momentul în care au început discuţiile cu autorităţile.
Alex Milcev, partener asociat al EY România, susţine că angajatorii „rămân şi bătuţi şi cu banii luaţi”, deoarece sunt obligaţi să crească salariile la oricine, la toţi angajaţii, indiferent de profilul muncii pe care îl prestează.
„Absolut oricine, paznic, femeie de serviciu, recepţioneră. Angajatorul a făcut acest lucru fără să aibă avantaje. Vrem să protejăm sectorul construcţiilor, dar cu ce preţ? La construcţii au zis să reinventeze roata şi nu au reinventat-o bine”, a declarat Milcev.
Importul de forţă de muncă, afectat de măsură
Claudia Sofianu a menţionat, de asemenea, faptul că şi importul de forţă de muncă este afectat, prin măsura de majorare a salariului minim din construcţii.
Domeniul construcţiilor este un domeniu care se pretează la importul de forţă de muncă, cel puţin teoretic. Exista în legislaţia de imigrare o cerinţă conform căreia, când aduceai un muncitor din străinătate, se prevedea un anumit salariu. Prin modificarea salariului minim în construcţii, automat salariul acestor muncitori a crescut. Nu numai că nu aveam forţă de muncă, dar şi la importul de forţă de muncă de afară a crescut costul, mai ales că salariul pe care îl plăteşte angajatorul celor din afară nu este singurul cost, existând şi alte costuri, precum cele de relocare. Măsura nu a ajutat suplinirea forţei de muncă din România, indirect şi negândit”, a mai precizat Sofianu.