Extravilanul, ţara nimănui

Parcelele situate în imediata apropiere a localităţilor nu mai sunt folosite nici măcar pentru agricultură. Cumpărate de către investitorii speculativi pentru profituri rapide, loturile de la ieşirile din marile oraşe nu mai au în prezent nicio utilitate economică.

Agricultura şi construcţiile sunt printre stâlpii de susţinere ai PIB-ului României. Analiza factorilor care au contribuit la creşterea de 7,1% a produsului intern brut în 2008 evidenţiează contribuţia dominantă a serviciilor, cu 2,6 puncte procentuale şi a construcţiilor, cu 2,3 puncte procentuale.

Agricultura a contribuit cu 1,2 puncte procentuale, potrivit datelor INS. „Terenurile au fost şi sunt baza oricărei dezvoltări imobiliare. Stagnarea cu precădere a segmentului rezidenţial atrage lipsa de pe piaţă a tranzacţiilor cu terenuri”, spune Doru Lupeanu, partner & senior consultant Fix Up Marketing din Cluj. Terenul este elementul necesar demarării unei afaceri şi în agricultură.

Loturile extravilane achiziţionate până anul trecut de către investitorii speculativi pentru obţinerea de profituri rapide nu mai sunt însă folosite nici pentru construcţii, domeniu afectat de criza economică, dar nici pentru agricultură. Ele nu mai sunt utile decât buruienilor, care găsesc aici un teren propice pentru a se dezvolta. Între periferia oraşelor şi primele loturi destinate agriculturii s-a creat astfel un adevărat „no man`s land”. Din punct de vedere economic, acesta este un teritoriu al nimănui.

Galaţiul, excepţia care confirmă regula

„Terenurile în suprafeţe de 500-1000 de metri pătraţi, aflate în zonele limitrofe ale oraşului, au un volum de tranzacţionare peste media celor aflate în intravilanul municipiului. Şomajul în continuă creştere îi va forţa pe mulţi să-şi scoată apartamentele la vânzare şi să schimbe mediul urban cu cel rural. În astfel de situaţii, agricultura de subzistenţă poate fi o opţiune viabilă pentru a depăşi actuala criză”, explică Marian Chiosa-Rotaru, managing partener  al Centrului de Investitii Imobiliare Galaţi.

Arădenii nu lasă la preţ

În oraşul de pe Mureş, vânzările de teren extravilan sunt egale cu zero. Cu toate acestea, proprietarii nu vor să vândă decât la costul pe care-l cred ei potrivit, prea mare pentru condiţiile actuale ale pieţei. „Cei care decid totuşi să mai lase ceva la preţ tot nu au cumpărători. Deţinătorii de teren nu se gândesc sub nicio formă să revină la agricultură. Nici nu au cu ce lucra pământul. În plus, nici nu există siguranţa că mai găsesc, la recoltare, ceea ce cultivă”, spune Monica Platon, director al agenţiei imobiliare arădene Euromon.

Nici în Cluj proprietarii nu se gândesc să câştige totuşi ceva de pe urma terenurilor pe care le deţin, chiar dacă vânzările sunt blocate. Şi asta pentru că majoritatea tranzacţiilor cu terenuri extravilane aveau în general scopuri speculative şi ţinteau posibilele dezvoltări de noi proiecte imobiliare în respectivele zone. „Mulţi dintre proprietarii loturilor din imediata apropiere a oraşului sunt oameni care au cumpărat terenurile cu scopul unor tranzacţii viitoare. Mă îndoiesc că aceste persoane au ceva în comun cu agricultura, fie ea şi una de subzistenţă”, spune Doru Lupeanu.

Lipsa de interes a proprietarilor de terenuri extravilane pentru o schimbare a destinaţiei parcelelor, chiar şi în condiţiile unui blocaj ce ar putea dura până în 2010, reiese şi din datele Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Astfel, pentru 2009, suprafaţa agricolă preconizată este de 14.711.000 de hectare, cu doar 1.000 de hectare mai mult decât cea realizată anul trecut.

Speranţe de revenire pentru 2010

Agenţii imobiliari locali nu mai cred în revigorarea volumului de tranzacţii cu terenuri anul acesta. „Probabil că abia anul viitor vom putea stabili în ce direcţie se îndreaptă acest sector. Anul acesta nu văd nicio şansă de revenire a vânzărilor. Blocajul va continua atât timp cât preţurile nu vor scădea la valoarea reală a terenurilor”, crede Monica Platon.

În opinia lui Doru Lupeanu, o îmbunătăţire a situaţiei ar putea fi observată doar la câteva luni după ce reglementarile financiare vor îndemna populaţia să contracteze credite şi să achiziţioneze noi locuinţe. „Acest lucru nu se va întâmpla anul acesta“, spune clujeanul.

50% este scăderea preţului la terenurile din Oradea.

Notă: Datele prezentate au la bază informaţiile furnizate de agenţiile imobiliare locale. Preţurile sunt relevante pentru terenurile situate intravilan şi extravilan. În tabel apar oraşele din provincie care au o populaţie mai mare de 100.000 de locuitori.

A creştere 

scădere

stagnare