Expert în energie: Se discută mult despre ce vom face iarna viitoare. Ar trebui să ne gândim ce vom face în următorii 30 de ani, mai ales vara

Expăertul în energie Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, atrage atenţia că se discută foarte mult despre ce vom face iarna viitoare şi prea puţin despre ce vom face în următorii 30 de ani, nu doar iarna, ci mai ales vara.

În opinia specialistului, „criza energetică are la bază lipsa de viziune, dar lucrurile pot să devină şi mai periculoase” 

„Conflictul din Ucraina a aruncat în aer, aparenta stabilitate energetică a Europei. Aceasta este poza prezentată şi foarte uşor acceptată în prezent.”, notează expertul. 

Totuşi o analiză la rece a situaţiei în care se găsea Europa dinaintea conflictului arată adevăratele cauze ale situaţiei care a determinat criza energetică:

- Dependenţa Europei de energia de import şi mai ales a energiei dintr-o singură sursă de import era extrem de periculoasă, dar nu a fost corect abordată,

- Abordarea pur teoretică a problemelor energetice şi încercarea de impunere a unui singur profil energetic la nivelul tuturor ţărilor a fost o eroare ţinând seama de eterogenitate cu care se confruntă diverse ţări din UE (culturală, comportamentală, socială, tehnologică, financiară etc),

- Lobby ul desfăşurat la Bruxelles, dar şi la nivelul unor Guverne, cu scopul de a vinde produse şi servicii, a determinat derapaje puternice de la normalitatea activităţilor din domeniul energiei (investiţii inutile care trebuiau să fie optimizate ulterior, activităţi de explotare şi mentenanţă întârziate sau nerealizate),

- Desconsiderarea faţă de Rusia. Europa invocând contractele pe gaze semnate pe termen lung cu Rusia cu preţuri care în anul 2021 au fost în medie de cca. 22 euro/MWh, pe de o parte şi pe de altă parte invocând formarea preţului de piaţă, vânzarea gazelor cu preturi de vanzare a gazelor format după LNG, al cărui nivel mediu în 2021 a fost de cca. 91 Euro/MWh,

- Lacomia europenilor, care au dorit să profite de achiziţia gazelor ieftine şi vânzarea lor la preţuri mari,

- Lipsa funcţionării „Mâini invizibile”, datorată unei liberalizări nepregatite şi prost manageriate, nenaturală, care s-a constituit într-o oază a „băieţilor destepţi” care pot obţine venituri mari cu eforturi mici,

- Guverne care s-au complăcut în a devenii „băieţi deştepţi în energie” , 

- Supraaprecierea posibilităţii de utilizare exclusivă a surselor regenerabile,

- Greutatea acceptarii gazului şi a energiei nucleare ca şi combustibile de tranziţie .

- Neincluderea unor noi tehnologii cum ar fi SMR-urile în dezvoltarea sectorului energetic.

În acest context, deloc întâmplător apar articole de hărţuire a unor noi tehnologii: hidrogen, SMR, gaze neconventionale etc. 

Hidrogenul este un gaz care prezintă pericol în anumite condiţii ca şi alte gaze, cum ar fi gazele naturale sau LPG. Proiectarea şi utilizarea corespunzătoare a acestuia îl pot face la fel de sigur precum gazele naturale.

Gazele Neconvenţionale sunt gaze similare cu gazele naturale pe care le folosim noi, doar că datorită modului de formare în scoarţa terestră presupun câteva operaţii suplimentare faţă de exploatările realizate în România de 113 ani. Aceste operaţii nu folosesc cianuri sau alte substanţe periculoase fiind aceleaşi substanţe care se folosesc de zeci de ani în România la forarea sondelor.

SMR-urile sunt mini reactoare nucleare, care se folosesc pentru producerea de energie electrică pe bază nucleară de 67 de ani. Falsele idei aruncate şi sustinute că aceste minireactoare nu sunt sigure, nu sunt încă folosite în nici o ţară, că un reactor nu poate fi construit prima oară într-o altă ţară, nu au nici o susţinere ştiinţifică. Respectând la sânge toate etapele de autorizare, respectarea condiţiilor severe de securitate, le face la fel de sigure ca şi centralele atomice care funcţionează în lume de 68 de ani. 

Respingerea acestor tehnologii ar fi o greşeală mare pentru romani (mult mai mare decât greşela realizată în blocarea exploatării de gaze din Marea Neagră), greşeală care ar fi vizibilă doar atunci când este prea tarziu şi România s-ar putea găsi într-o situaţie similară cu cea în care se găseşte astăzi unele ţări din Europa.

Trebuie făcută distincţia între modul în care se desfăţoară astăzi lucrurile în România, cum ar fi  să declari un amplasament unic, fără să faci acceptanţă publică şi alta este ce ar trebui să se facă în România: informare, dialog, discuţii, analiza opiniilor şi sugestiilor – Unitate în Energie Curată.

„Ceea ce se întâmplă astăzi în România, este extrem de periculos. Pe de o partea, renunţăm uşor la tradiţii, iar pe de altă parte suntem foarte reticenţi (sau ne este indusă reticenţa) faţă de noua tehnologie, cum sunt aceste SMR uri de exemplu. Sunt două extreme deloc benefice pentru evoluţia viitoare”, susţine Chisăliţă.