Exista diferente majore intre conditiile de munca din statele candidate si cele membre ale UE
0Fundatia pentru ameliorarea conditiilor de viata si de munca cu sediul la Dublin a efectuat un studiu comparativ in domeniu intre tarile candidate la UE si statele din Uniunea Europeana, relateaza
Fundatia pentru ameliorarea conditiilor de viata si de munca cu sediul la Dublin a efectuat un studiu comparativ in domeniu intre tarile candidate la UE si statele din Uniunea Europeana, relateaza cotidianul Le Monde. Studiul se bazeaza pe un esantion reprezentativ de 1000 de angajati din fiecare tara candidata si prin comparatie se releva diferentele dintre conditiile de munca din aceste state si grupul celor 15 tari membre ale Uniunii. Concluziile anchetei statistice permit sa se sublinieze atuurile si dezavantajele tarilor candidate inainte de aderarea lor la UE. Ele cunosc o mai mare proportie a persoanelor angajate in agricultura (21 la suta fata de 5 la suta in randul UE) si o mai mica parte in servicii (47 la suta fata de 66 la suta). Proportia de o cincime din populatie angajata in agricultura ascunde contraste puternice , chiar in interiorul acestor tari (45 la suta pentru Romania, 19 la suta pentru Polonia, 18 la suta pentru Lituania, dar numai 5 la suta in Republica Ceha si 2 la suta pentru Malta). Pe de alta parte, rata angajarii femeilor este mai ridicata in tarile din Europa Centrala si de Est (46 la suta), fata de cea din UE (42 la suta), scrie Le Monde. Persoanele care fac munci individuale sau independente sunt mai numeroase in Est (22 la suta fata de 17 la suta in UE). Dimensiunea intreprinderilor constituie o diferenta majora. 69 la suta din populatia activa din tarile candidate lucreaza in intreprinderi cu mai putin de 50 de salariati, fata de 61 la suta in UE. Proportia din salariati cu varste peste 40 de ani este superioara (51 la suta fata de 47 la suta), iar cota dintre salariatii care au un al doilea serviciu este sensibil mai mare (10 la suta fata de 6 la suta), la fel ca si timpul consacrat acestei a doua activitati (17,8 ore pe saptamana fata de 12,1 ore in UE, constata studiul. Privind conditiile de munca propriu-zise, diferentele sunt majore chiar daca politicile sustinute de guvernele statelor candidate se straduiesc sa atenueze deosebirile. Organizarea muncii este mai ierarhica, mai putin descentralizata in tarile candidate, expunerea la riscuri (zgomot, diferente de temperatura, noxe) este mai puternica. Mai putini salariati beneficiaza de formare profesionala. La nivelul orelor lucrate, exista mai putine diferente intre barbati si femei. Programul de munca redus, inclusiv pentru femei, este de exemplu foarte slab reprezentat in tarile din Europa Centrala si de Est, contrar celor ce se intampla in anumite tari din Uniunea Europeana.