Eliminarea restricţiilor BNR va scumpi apartamentele vechi

Analiştii imobiliari spun că nu sunt îndeplinite condiţiile unei prăbuşiri a preţurilor Decizia BNR de a renunţa la restricţiile impuse creditării ar putea conduce la creşteri de

Analiştii imobiliari spun că nu sunt îndeplinite condiţiile unei prăbuşiri a preţurilor

Decizia BNR de a renunţa la restricţiile impuse creditării ar putea conduce la creşteri de preţuri în piaţa imobiliară. Mai ales pe segmentul locuinţelor ieftine. Dar oare sunt aceste creşteri sustenabile sau am putea vedea şi prăbuşiri ale preţurilor?

Decizia oficialilor Băncii Naţionale de a renunţa la impunerea unui avans de 25% pentru creditele ipotecare şi de a limita gradul de îndatorare al populaţiei va produce efecte în piaţa imobiliară. Asta pentru că băncile vor decide singure care va fi politica de creditare, putând opta pentru o strategie mai agresivă de câştigare a unor noi clienţi. Iar, în aceste condiţii, cererea pentru locuinţe va spori semnificativ, vânzătorii având avantajul de a putea solicita un preţ din ce în ce mai mare.

Narcis Gorea, analist imobiliar, a precizat pentru Adevărul că noile decizii ale băncii centrale vor avea două efecte asupra pieţei imobiliare. În primul rând, eliminarea avansului pentru creditele ipotecare va duce la creşterea preţurilor apartamentelor cele mai ieftine. Adică pe segmentul unde oamenii erau presaţi de lipsa unui avans de 10.000 - 15.000 euro, explică Gorea. Iar în al doirea rând, prin renunţarea la limitarea gradului de îndatorare, vânzătorii vor pune presiune şi mai mare pe preţ, astfel încât să îl ducă mai sus, adaugă Narcis Gorea.

Riscuri sau certitudini ale prăbuşirii preţurilor

Pe de altă parte, Artur Silvestri, analist imobiliar, consideră că deciziile BNR se explică, mai degrabă, prin raţiuni de context. "Visul tinerilor de a avea un acoperiş asupra capului nu se poate îndeplini sub creditul ipotecar, iar faptul că BNR a dat frâu liber bancherilor nu îi ajută pe aceştia cu nimic", susţine Silvestri, citat de NewsIn. Adică, "dependenţa de congregaţia bancherilor este absolută, iar regulile jocului sunt făcute exclusiv în ideea de a se obţine profit confortabil din vânzarea de bani", adaugă Artur Silvestri.

Oficialii Băncii Naţionale afirmau, în prima parte a anului trecut, că evoluţiile din piaţa imobiliară au intrat în atenţiile lor, fiind preocupaţi de riscul apariţiei fenomenului de bubble - creşterea preţurilor pe aşteptările pieţei că valoarea va urca în continuare, fără baze fundamentale. Astfel, în luna mai 2006, Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, avertiza: "Există riscul ca aceste preţuri să se prăbuşească. În România, creşterea preţurilor este, mai degrabă, un joc al convergenţei. Cei care investesc aşteaptă ca preţurile să crească şi mai mult odată cu intrarea ţării în Uniunea Europeană". Iar gruvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea că nu trebuie o analiză pentru a vedea că preţul pământurilor şi cel al caselor din nordul Bucureştiului este mult exagerat. Iar un studiu realizat de Royal Bank of Scotland, cu scopul analizării pieţei imobliare din Marea Britanie, prezintă o serie de criterii ce pot reprezenta avertismentele apariţiei unui bubble pe piaţa imobiliară. Iar dacă sunt aplicate, în cazul României se regăsesc cele mai multe criterii.

Totuşi, analistul Narcis Gorea consideră că, în ţara noastră, nu se poate vorbi de un bubble. În momentul de faţă, proiectele din sectorul imobiliar arată un număr de circa 30.000 locuinţe, din care cea mai mare parte sunt apartamente. Dar termenele de finalizare se întind până în 2012, grosul fiind în 2010. "Ce bubble? Că s-au făcut 2.000 de apartamente în Bucureşti, unde nu s-a mai construit din "89?", conchide Gorea.