EFG Eurobank va lansa anul viitor noi fonduri mutuale în România

Societatea de administrare a investiţiilor îşi va extinde plasamentele şi pe pieţele din Marea Britanie, Luxemburg şi Grecia

Societatea de administrare a investiţiilor, EFG Eurobank intenţionează să lanseze anul viitor noi fonduri de investiţii, orientate spre plasamente în acţiuni şi obligaţiuni.
În prezent, EFG administrează două fonduri de investiţii, Bancpost Plus şi Bancpost Active Balanced. Primul investeşte pe piaţa monetară, respectiv în depozite bancare şi titluri de stat. În acelaşi timp, Bancpost Active Balanced are o politică de investiţii diversificată, jumătate din active fiind plasate în acţiuni cotate la bursă, 25% în depozite bancare, iar restul în titluri de stat. "Anul viitor, intenţionăm să lansă noi fonduri de investiţii. Pentru moment, ne gândim la un fond cu plasamente în obligaţiuni şi unul care să investească cu precădere în acţiuni cotate", a declarat, pentru Adevărul, Dan Stifter, directorul general al EFG Eurobank. Tot de anul viitor, societatea intenţionează să îşi extindă plasamentele spre pieţele externe. "Dorim să investim pe pieţele din Luxemburg, Grecia şi Anglia. În plus, considerăm foarte atractive titlurile de stat emise în Franţa şi Germania", a precizat Stifter.
Produsele hibrid, esenţiale în promovarea fondurilor
"Piaţa fondurilor mutuale din România are un potenţial semnificativ de creştere, care însă trebuie activat. Iar realizarea acestui lucru se poate face prin crearea unor noi produse, în special a unor combinaţii între intrumentele de economisire (depozite) şi cele de investiţii", afirmă Stifter. De altfel, EFG Eurobank a lansat în septembrie un produs-hibrid, constând în constituirea unui depozit bancar cu 90% din sumă, în timp ce diferenţa este investită în unităţi ale fondului Bancport Active Balanced, administrat de EFG Eurobank. Un produs similar a fost dezvoltat şi de Raiffeisen Asset Management. Astfel, la investiţii de minimum 2.000 de lei în fondurile Raiffeisen Prosper şi Raiffeisen Benefit, se poate constitui un depozit bancar cu o dobândă mai avantajoasă. Ambele societăţi au atras peste 1.000 de investitori în fonduri, în circa o lună de la lansarea produselor-hibrid. "Având în vedere neîncrederea românilor în fondurile mutuale, astfel de produse-hibrid permit familiarizarea, treptată, a populaţiei cu investiţiile în unităţi de fond", a ţinut să precizeze Stifter.
Activele fondurilor vor ajunge la un miliard de euro în 2-3 ani
Potrivit lui Dan Stifter, industria fondurilor mutuale autohtone are toate condiţiile să ajungă la un miliard de euro în următorii 2-3 ani. În prezent, activele fondurilor sunt de numai 158,57 milioane de euro, reprezentând mai puţin de 0,5% din produsul intern brut (PIB). În acelaşi timp, media europeană depăşeşte 10% din PIB. "La nivel mondial, masa financiară a fondurilor de investiţii este a doua ca mărime după cea a sistemului bancar. Iar aici trebuie să avem în vedere că băncile sunt de pe vremea cavalerilor teutoni, pe când fondurile de investiţii au apărut la jumătatea secolului trecut", precizează Dan Stifter.
Continuând seria datelor statistice, în timp ce la noi investiţia în fonduri mutuale, pe cap de locuitor, este de 4-5 euro, în Polonia şi Ungaria se înregistrează un nivel de peste 350 euro, iar în ţările din vest investiţia medie este de câteva mii de euro. "Având în vedere experienţa ţărilor care au aderat la Uniunea Europeană, ne aşteptăm la o dinamică deosebită a pieţei fondurilor mutuale începând cu anul viitor. Aceasta va fi indusă în special de afluxul de investitori străini", afirmă Dan Stifter. În Grecia, spre exemplu, în 1992, industria fondurilor era de numai 400-500 milioane de euro. În acel an, Grecia a adoptat tratatul de la Schengen privind libera circulaţie a mărfurilor şi serviciilor. În anul următor, activele fondurilor au crescut la 2 miliarde de euro, pentru ca în 1999 nivelul acestora să ajungă la 35 miliarde euro.