Economia românească, susţinută de emigranţi

Emigranţii români joacă un rol important în susţinerea boom-ului economic al ţării lor. Banii trimişi de ei acasă, 3,5 miliarde de euro, sunt suficienţi pentru a acoperi jumătate din

Emigranţii români joacă un rol important în susţinerea boom-ului economic al ţării lor. Banii trimişi de ei acasă, 3,5 miliarde de euro, sunt suficienţi pentru a acoperi jumătate din deficitul de cont curent al României din 2005, comentează "Financial Times".
ştefan Sângeorzan, primarul satului Feldru, din nordul României, arată spre o casă cu cinci etaje, jumătate terminată, jumătate în construcţie, şi spune: "Trei ani de muncă în străinătate, până acum. Mai sunt necesari alţi patru pentru a o termina". În apropiere, tronează alte trei case proaspăt construite, una galbenă, una roz şi una roşie toate dotate cu bucătării şi băi moderne şi ferestre termopan care să-i ţină pe proprietari la adăpost de iarna transilvăneană, titrează "Financial Times". În fruntea unei comunităţi care trăieşte mai ales din agricultură, Sângeorzan are aerul unui păstor care încearcă să-şi ţină turma unită pe vreme de furtună, înfruntând astfel migraţia în masă. Din 8.000 de oameni, în jur de 3.000 de săteni din Feldru locuiesc acum în vestul Europei, în special în Spania. Satul a rămas fără tinerii de peste 20 şi 30 de ani. Printre aceştia sunt şi fiul, şi soţia primarului, care muncesc acum în Spania, arată publicaţia britanică, care a relatat povestea satului Feldru, în ediţia online de ieri. "Toţi spun că dacă ar câştiga în România măcar jumătate din cât câştigă în Spania sau prin alte ţări, s-ar întoarce acasă. Dar aici nu este de lucru", spune primarul din Feldru. Sute de primari români şi bulgari sunt în aceeaşi situaţie, în timp ce ţările lor se pregătesc să adere la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, arată publicaţia. Situaţia este însă aceeaşi şi în Polonia, Slovacia şi ţările baltice devenite membre UE în 2004, de unde sute de mii de tineri au plecat să muncească în vestul Europei.
Mihai Răzvan Ungureanu, ministrul român al afacerilor externe, spune că se bucură când vede că tinerii pleacă să muncească în străinătate, dar speră ca într-o zi să-i vadă întorcându-se. Chiar dacă îşi aduc agoniseala la Feldru, emigranţii îşi trăiesc viaţa peste graniţă. Ce-i deosebeşte de valurile anterioare de emigranţi din estul Europei este faptul că păstrează legături strânse cu ţinuturile natale. Deocamdată ei se consideră - şi sunt consideraţi de alţii - drept emigranţi temporari. Dar dacă planurile lor de revenire vor rezista în timp, rămâne de văzut; răspunsul la această întrebare depinde de cât de repede veniturile din est se vor apropia de nivelul celor din vest, arată "Financial Times".
Pentru România şi Bulgaria, această diferenţă este chiar mai mare decât era pentru ţările care au aderat la UE în 2004. Salariile medii de aici, traduse prin puterea de cumpărare, se ridică la doar 28% din nivelul celor europene, în timp ce pentru centrul Europei, procentul este de 45%. Aşa că perioada de migraţie a românilor va fi mai lungă decât a polonezilor. Aproape două milioane de români, adică 20% din cei apţi de muncă, muncesc în străinătate. Cei mai mulţi au plecat după ridicarea vizelor, în 2002, în Italia şi Spania.
Guvernele UE sunt îngrijorate de faptul că aderarea va însemna noi valuri de emigranţi români şi bulgari. Experţii în migraţie sunt precauţi, după ce au estimat greşit numărul emigranţilor din centrul Europei spre alte ţări, în special Marea Britanie şi Irlanda. Cu toate acestea, specialiştii români nu se aşteaptă la mişcări spectaculoase. "Marea majoritate a celor care ar fi putut să plece după aderare muncesc deja în străinătate", a spus Ungureanu. În plus, presiunile economice sunt mai mici. După ce a trecut din criză în criză, în anii '90, acum economia românească are cel mai mare ritm de creştere din Europa, cu o estimare de 7% pentru 2006. ţara a început, în sfârşit, să ajungă din urmă economiile mai avansate din centrul Europei, odată cu valul de investiţii străine şi cu creşterea, atât în calitate, cât şi în cantitate a exporturilor. O ţară renumită înainte pentru producţia de haine şi pantofi, acum exportă piese auto, componente electronice şi software.
şi emigranţii joacă un rol important în susţinerea boom-ului economic, contribuind cu 3,5 miliarde de euro aduse acasă o sumă suficientă să acopere jumătate din deficitul de cont curent al României din 2005. Creşterea economică şi migraţia au redus şomajul de la 8,4 procente în 2002 la 5%. În comparaţie cu Polonia, care are o rată a şomajului de 15%, România stă bine, arată publicaţia britanică. şi totuşi, economiştii estimează că, la rata actuală de creştere economică, i-ar trebui României 20 de ani ca locuitorii ei să ajungă la nivelul de trai al vest-europenilor. Aşa că migraţia va rămâne o caracteristică a vieţii româneşti şi pentru viitorul apropiat, conchide "Financial Times".