Economia de piata functionala a Romaniei in dezbatere la Bucuresti

Ieri, oficiali ai autoritatilor de stat au dezbatut alaturi de reprezentanti ai mediului de afaceri si oficiali europeni problema statutului de economie functionala de piata, in cadrul unei conferinte

Ieri, oficiali ai autoritatilor de stat au dezbatut alaturi de reprezentanti ai mediului de afaceri si oficiali europeni problema statutului de economie functionala de piata, in cadrul unei conferinte organizate de Ministerul Integrarii si publicatia Nine O'Clock. Verdictul urmeaza sa fie dat de Bruxelles peste trei saptamani. Insa conferinta a reprezentat o buna ocazie pentru ca partile sa-si prezinte punctele de vedere inaintea arbitrajului final: ministrul Integrarii a accentuat pe realizari, in timp ce oficialul delegatiei Comisiei Europene s-a concentrat mai mult pe ce nu merge in economia romaneasca. Puncte de vedere mai echilibrate au venit din partea reprezentantilor mediului de afaceri. Din prezentarea negociatorului-sef adjunct, Leonard Orban, reiese ca ar trebui sa fim foarte optimisti in ce priveste raportul Comisiei Europene din octombrie. La capitolul realizari, Orban a enumerat privatizarile din sectorul energetic, reducerea arieratelor, alinierea legislatiei romanesti "aproape in proportie de 100 la suta" la cea europeana. Cat priveste punctele slabe, Orban s-a referit la problema disciplinei financiare, adica a arieratelor contra carora guvernul a luat o serie de masuri. Astfel, problema colectarii facturilor si nemultumirile legate de debransari vor fi pasate in urma privatizarii in ograda unor firme private. Mai mult, statisticile Ministerului Integrarii arata o reducere cu 58.305 miliarde lei a arieratelor, in primele sase luni ale anului. Insa acestea nu par sa conteze prea mult in ochii oficialilor europeni. Onno Simons, adjunctul sefului Delegatiei Comisiei Europene in Romania, a subliniat ca modul in care sunt masurate arieratele ramane o problema. "Nu exista o baza de date de incredere, din care sa reiasa clar evolutia acestora si stergerea ad-hoc a datoriilor", a declarat Simons. El a subliniat ca o crestere a arieratelor poate fi mai putin daunatoare decat o scadere bazata pe diferite "tertipuri", care poate contribui la o deteriorare si mai mare a disciplinei financiare. Intre nemultumirile evocate de oficialul european se numara si privatizarile din ciclul "Povesti fara sfarsit" ale unor societati precum Tractorul, Roman si Aro, care arunca o umbra de indoiala asupra succesului recentelor privatizari din domeniul energiei si a BCR. Simons a atras atentia si asupra modului de functionare a sistemului bancar, subliniind ca acesta este mai putin dezvoltat decat in tarile membre UE - creditul neguvernamental reprezenta la sfarsitul lui 2003 doar 16 la suta din PIB, in timp ce in tarile est-europene acesta este 30-50 la suta.
Argumente pro
1. Existenta unei legislatii aliniate la cea europeana
2. Privatizarile din sectorul energetic si bancar
3. Independenta BNR
4. Imbunatatirea indicatorilor macroeconomici (inflatie, crestere economica, deficit fiscal)
Argumente contra
1. Volumul arieratelor
2. Nivelul ridicat al inflatiei, comparativ cu tarile UE
3. Ponderea mare a preturilor administrate in cosul de consum
4. Subdezvoltarea sectorului bancar
5. Problema dreptului de proprietate: privatizari neterminate sau cu probleme, institutii care sa aplice legea
6. Intarzieri in reforma sistemului de pensii