Două regiuni din România, în topul celor mai performante din Europa. Educaţia şi high-tech-ul le impulsionează, dar lipsa infrastructurii le trage înapoi

Regiunea Nord-Vest a României este a cincea cea mai performantă zonă din Europa, în timp ce Bucureşti-Ilfov ocupă un respectabil loc 16 în clasament, conform indexului celor mai performante oraşe din Europa, realizat de Institutul Milken.

Cele două regiuni din România din Top 20 se caracterizează în principal prin forţă de muncă bine educată, sectoare high-tech în plină expansiune, dar sunt dezavantajate de lipsa infrastructurii de transport, dar şi de lipsa migraţiei interne şi de creşterea prea lentă a populaţiei active.

Top 20 include oraşe precum Londra, Stockholm, Budapesta, Berlin, Dublin, Copenhaga, dar şi două regiuni din România. Studiul complet, Best-Performing Cities in Europe, poate fi găsit aici.

Sectorul high-tech prinde din urmă, dar greu, în Nord-Vest

Regiunea Nord-Vest se află pe locul cinci în clasament. Avantajele ei principale sunt universităţile locale, inclusiv Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, care măresc ponderea populaţiei active cu studii superioare. Totodată, sunt create noi oportunităţi în industria în expansiune a serviciilor high-tech. Ca dezavantaje, este necesară în regiune extinderea în continuare a infrastructurii rutiere şi feroviare pentru conectarea eficientă la reţeaua de transport europeană.

Sectorul serviciilor high-tech este foarte mic, însă creşterea rapidă în acest domeniu a contribuit la poziţionarea generală ridicată a regiunii.

Aceasta nu este însă singura forţă a regiunii Nord-Vest. Creşterea locurilor de muncă în ultimii cinci ani a fost a zecea în rândul regiunilor mari, iar o creştere a salariilor, an la an, cu puţin sub 5%, a fost pe locul şase.

Cu toate acestea, ocuparea forţei de muncă în 2016 a fost semnificativ mai slabă. În timp ce un sfert dintre muncitori sunt angajaţi în industria prelucrătoare, industria extractivă şi alte industrii, serviciile de înaltă tehnologie au reprezentat doar 6% din ocuparea forţei de muncă în 2016, în creştere faţă de nivelul de 3% din 2012.

Unele întreprinderi pun în aplicare aceste tehnologii. De exemplu, grupul Bosch are atât un centru de cercetare şi dezvoltare, cât şi un centru de control electronic situat în Cluj. Parcul ştiinţific Tetapolis din cel mai mare oraş din regiune, Cluj-Napoca, a fost recent creat pentru a servi drept incubator pentru firmele de tehnologie a informaţiei.

Acest efort de a extinde micul sector high-tech a fost finanţat în parte de UE. 

Deşi ocuparea forţei de muncă în agricultură a scăzut cu o treime în ultimii ani, acest sector rămâne o componentă importantă a economiei, furnizând industria alimentară. FrieslandCampina, o cooperativă olandeză pentru produse lactate, a extins recent producţia de brânză la fabrica Napolact din regiune.

Bucureşti, cea mai mare concentraţie de servicii high-tech

Zona Bucureşti-Ilfov se situează pe locul 16 în topul celor 20 de mari oraşe din clasament. Aceasta se caracterizează prin avantaje precum un sector al serviciilor high-tech cu o expansiune continuă şi echilibrată, dar şi forţă de muncă bine educată, 31% deţinând o calificare terţiară. În schimb, dezavanjele sunt o populaţie activă limitată de o creştere înceată a populaţiei şi de lipsa migraţiei interne.

Capitala României are cea mai mare concentraţie de servicii de înaltă tehnologie din oraşele mari clasificate în cadrul clasamentului, datorită serviciilor profesionale puternice în creştere, precum şi a sectoarelor informatice şi de comunicaţii. Însă în ciuda faptului că sectorul este de două ori mai concentrat decât media europeană, producţia din această categorie a crescut cu doar 23% într-o perioadă de cinci ani care se încheie în 2014.

Activităţile financiare şi de asigurări sunt concentrate în special în regiunea Bucureşti şi creează peste 70% din valoarea adăugată brută naţională în această industrie. Firmele străine au o prezenţă semnificativă în sectorul bancar. În 2006, Erste Group a achiziţionat Banca Comercială Română, cel mai mare creditor al ţării.

Creşterea globală a locurilor de muncă în regiune a fost lentă în 2016, plasându-se în chintila inferioară a regiunilor mari. Cu toate acestea, proiecţiile Uniunii Europene pentru economia românească vizează reducerea impozitelor şi creşterea salariilor din sectorul public, care impulsionează la cheltuielile de consum, ceea ce ar trebui să ajute de economia bazată pe servicii a Capitalei.