De ce dau faliment firmele din România?
0Costurile mari, lichidităţile insuficiente şi strategiile slabe sunt principalele cauze ce duc la insolvenţa companiilor. Foarte mulţi manageri s-au îmbătat cu licoarea succesului în ultimii ani, când afacerile lor au înregistrat creşteri spectaculoase, iar acum nu ştiu cum să facă faţă crizei.
Citiţi şi:
adevarul.es - Peste 87.000 de firme au dat faliment
Foarte multe dintre companiile din România nu au întocmit planuri realiste şi bine puse la punct de combatere a crizei financiare, motiv pentru care acestea riscă să intre în faliment.
Problema cea mai mare cu care se confruntă firmele din Europa şi, implicit, din ţara noastră, este cea a costurilor ridicate, 39% din falimentele din acest an fiind provocate din această cauză, potrivit unui studiu realizat de firma de consultanţă A.T. Kearney.
Alte motive frecvente pentru care firmele intră în incapacitate de plată sunt lichidităţile insuficiente (38%), reacţia necorespunzătoare a conducerii faţă de criză (34%), conflictele la nivel de management (20%), criza din industrie (17%) şi problemele fiscale (4%), potrivit concluziilor studiului în care au fost analizate peste 1.200 de cazuri de insolvenţă la nivelul Europei.
Chiar dacă ne aflăm în plină criză financiară, doar 15% din companii şi-au creat o strategie de „restructurare sustenabilă“, informează studiul citat.
Oamenii de afaceri, fără colac de salvare
Cu toate că problemele sunt, în mare parte, legate de lipsa unor planuri concrete, majoritatea companiilor se concentrează pe măsuri la nivel operaţional şi reacţionează prin suplimentarea lichidităţilor (62%), cooperarea cu clienţii şi furnizorii (46%) şi aplicarea unor programe de reducere a costurilor (42%).
În România, majoritatea managerilor s-au bucurat în ultimii ani când companiile lor au înregistrat creşteri spectaculoase, iar acum nu ştiu cum să treacă de criză şi apelează, uneori, la planuri devastatoare pentru companiile pe care le conduc.
„Antreprenorii şi managerii din state precum România, care în ultimii ani şi-au dezvoltat afacerile pe rate de creştere de 20%-25%, au câştigat încredere în capacităţile proprii şi au început să creadă că pot obţine aceleaşi ritmuri de creştere, în pofida crizei“, afirmă Michael Weiss, vicepreşedintele A.T. Kearney.
O părere asemănătoare are şi Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), care consideră că „mediul de business se află în stare de şoc“. Pogonaru estimează că pieţele economice din România vor avea foarte mult de suferit în perioada imediat următoare.
„Trebuie să ne aşteptăm la din ce în ce mai multe reduceri de personal. Criza este amplificată şi de percepţiile negative cauzate de aflarea rezutatelor financiare din prima perioadă a anului, precum şi de evoluţia pieţelor externe“, a declarat, pentru „Adevărul“, Florin Pogonaru.
Românii sunt încrezători
Deşi în ţara noastră criza economică se resimte în absolut toate sectoarele, românii cred că vecinii noştri unguri sau ucrainieni o duc mult mai rău decât noi. „În România, majoritatea factorilor importanţi de decizie fie subestimează, fie supraestimează criza.
Mulţi români spun că în statele vecine, precum Ungaria şi Ucraina, efectele crizei sunt mult mai grave decât în propria ţară. Mai mult, numeroşi români nu cred că situaţia actuală poate conduce la o criză“, este de părere Michael Weiss. El a arătat că A.T. Kearney anticipează „un semnal negativ de trezire“, ce va indica necesitatea obţinerii unor rezultate sustenabile, concrete, în sectoarele economice majore din România.
Motive
Costurile ridicate
Lichidităţi insuficiente
Subaprecierea crizei
Certurile la nivel de management
Criza din industrii
Problemele fiscale
Sursa: A.T. Kearney