De ce absoarbe România greu banii de la UE?

Acţiunile ezitante ale autorităţilor şi lipsa de comunicare împiedică atragerea de fonduri. România a accesat în 2007-2008 doar 9% din sumele disponibile, faţă de o medie de 11% în statele din regiune. Se aşteaptă însă o creştere a gradului de absorbţie în viitor.

Citiţi şi

Experţii în fonduri răspund cititorilor - 13 iunie
adevarul.it - De ce creşte numărul patronilor români în Italia?
Cursul, piedică în calea finanţării UE
Proiecte integrate pentru satul tau
Sprijin european pentru micii fermieri
Recreeaza-te la tara cu bani europeni!

Absorbţia fondurilor europene în România este extrem de lentă, iar dorinţa autorităţilor de a recupera din decalaj ar putea induce riscul de concentrare doar pe faza iniţială a procesului, şi mai puţin pe proiecţia strategică.

Evoluţia greoaie a procesului de atragere a banilor de la Uniunea Europeană (UE) în primii ani după aderare este determinată de acţiunile ezitante ale autorităţilor de management, de perioadele lungi de evaluare şi de lipsa de comunicare, se arată într-un raport al KPMG. De asemenea, întârzierile înregistrate în elaborarea documentelor strategice constituie o cauză care a determinat această evoluţie.

Toate acestea au dus la „temerea autorităţilor naţionale că fondurile europene ar putea fi retrogradate din categoria «salvatoarele economiei româneşti»“, potrivit lui Florin Bănăţeanu, director Consultanţă Fonduri Europene şi Sectorul Public în cadrul KPMG România.

În primii doi ani de la aderare, România a atras 9% din totalul fondurilor disponibile, faţă de o medie de 11% în statele din Europa Centrală şi de Est (ECE).

39% din fondurile de mediu au fost atrase

În ceea ce priveşte destinaţia sumelor, România a înregistrat cel mai mare grad de absorbţie, de 39%, pe domeniul de intervenţie mediu, cu mult peste nivelul de 16% atins în ţările din regiune. Pe domeniile de intervenţie dezvoltarea resurselor umane şi dezvoltarea economică, rata a fost de 11%, respectiv 4%.

Pentru asistenţă tehnică şi pentru dezvoltare rurală şi pescuit, România a atras doar 2%, respectiv 1% din totalul bugetului alocat. Pentru domenii precum energie, administraţie publică, cercetare, dezvoltare, inovaţie, dezvoltare regională şi transport, gradul de absorbţie a fost zero în intervalul 2007-2008.

Totuşi, procesul de atragere a finanţărilor europene s-ar putea îmbunătăţi semnificativ în următoarea perioadă, spun consultanţii KPMG. Şi asta pentru că Guvernul a adoptat în prima parte a anului o serie de măsuri menite să accelereze absorbţia.

Mai exact, procedurile de achiziţie publică sunt mai puţin greoaie şi mai alerte, iar prefinanţarea a fost majorată până la 35% din costurile eligibile ale proiectelor. Foarte important este ca atragerea de fonduri să se facă cu o planificare atentă a administrării şi implementării lor ulterioară, altfel s-ar putea genera riscuri majore, mai ales în condiţiile actualei crize financiare. Cu acest risc se confruntă în egală măsură atât sectorul public, cât şi cel privat.

Banii de la UE, un stimulent economic

În ciuda pieţelor lor dinamice şi în creştere, economiile din Europa Centrală şi de Est au resimţit efectele crizei. Astfel, dezvoltarea economică a ţărilor emergente din regiune, dintre care multe au aderat recent la Uniunea Europeană, s-a comprimat considerabil.

În acest context, bugetul de 215 miliarde de euro alocat de Uniune pentru intervalul 2007-2013 ţărilor din ECE ar putea constitui un stimulent puternic într-o perioadă în care se aşteaptă o scădere în intensitate a crizei.

„Este evident că folosirea acestor fonduri europene oferă economiilor emergente din regiunea noastră o oportunitate excelentă de a rezista actualei crize financiare globale“, a declarat Daniela Nemoianu, coordonator al serviciilor de Consultanţă în Afaceri din cadrul KPMG România.