Curtea de Conturi vede o "economie subterana" mai ampla decat Institutul de Statistica
0Asumandu-si meritele in lupta impotriva coruptiei, fostul sef al Controlului a raportat valori mai mici ale "economiei ascunse"
Economia subterana a reprezentat circa 22,7% din totalul PIB in perioada 2000 - 2003, valoarea fiind superioara cu 5 procente "economiei ascunse" stabilite de Institutul National de Statistica (INS), sustin reprezentantii Curtii de Conturi, intr-un studiu privind nivelul si evolutia economiei subterane in Romania. Potrivit acestora, diferenta se datoreaza, in principal, valorii fraudei fiscale si a celei rezultate din activitati criminale. Astfel, in 2003, frauda fiscala - frauda TVA si alte impozite - era de peste 188.000 miliarde lei. Curtea de Conturi apreciaza ca piata drogurilor nu depaseste 0,5-0,6% din PIB, anual fiind rulati pe aceasta piata peste 200 milioane euro. Comparativ cu anul 2002, valoarea economiei subterane a crescut in 2003, de la 21,8% la 22,7%. La jumatatea anului trecut, ca sa impresioneze publicul, fostul ministru al Controlului, Ionel Blanculescu, s-a laudat ca lupta cu frauda a condus la diminuarea economiei subterane de la 40% din PIB, in anul 1998, la 25% din PIB, in 2004. In studiul Curtii de Conturi se precizeaza o valoare a economiei subterane, in 1998, de 30,9%, cu 9 procente mai putin decat valoarea avansata de Blanculescu. Asa ca nu se stie de unde a scos fostul ministru cele 15 procente diferenta, punandu-le pe seama luptei personale impotriva criminalitatii economice. Pentru a avea o imagine clara a economiei ascunse din Romania, reprezentantii Curtii de Conturi propun extinderea estimarilor referitoare la frauda TVA la ansamblul fraudei din domeniul fiscal. "Nivelul de 1% din PIB propus pentru evaluarea veniturilor realizate dintr-o serie de activitati criminale constituie o valoare cu care se pot intregi unele procese de estimare si care corespunde unei realitati prezente, nu o minimalizare a pericolului social deosebit pe care respectivele activitati il reprezinta", se arata in studiul aminitit. Pe langa masurile de natura coercitiva, adoptate impotriva unor activitati infractionale, combaterea economiei subterane se poate realiza prin crestere economica, reducerea presiunii fiscale, asociate cu stabilitatea legislativa, afirma Dan Drosu Saguna, presedintele Curtii de Conturi. El avertizeaza asupra migratiei clandestine cu destinatia Uniunea Europeana, contrabanda si traficul de stupefiante avand aceeasi tinta, care, in perspectiva de stat component al UE, pot sa ameninte tara noastra.