Curtea Constituţională a admis unele sesizări privind Legea dării în plată

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, marţi, unele sesizări privind articole din Legea dării în plată.

Anunţul a fost făcut de preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, care a precizat că alte sesizări au fost respinse ca inadmisibile.

„După analize repetate şi foarte aprofundate, am primit până acum peste 700 de cauze de la bănci sau de la debitori, dintre care pentru 581 suntem abia în faza de rapoarte. Pentru astăzi ne-am pronunţat asupra unui calup de 25 de dosare, pentru 8 dosare am amânat pronunţarea pe 27 octombrie, dar acolo se vor regăsi multe dintre concluziile pe care le-am adoptat astăzi“, a explicat şeful CCR, afirmând că deliberările pe dosare vor continua.

Dorneanu a precizat că în şedinţa de marţi CCR a admis două sesizări.

„Am admis excepţia de neconstituţionalitate, s-a constatat că sintagma «precum şi din devalorizarea bunurilor imobile», sintagmă care era conţinută în art. 11 teza I, este neconstituţională. Sintagma se referea la faptul că sunt aplicabile şi acelor situaţii care privesc devalorizarea bunurilor imobile. Or, obiectul procesului era plata contractului, nu era vorba de bunuri imobile şi din acest punct de vedere va fi eliminată această sintagmă“, a afirmat el.

Preşedintele Curţii a spus că o altă admitere se referă la posibilitatea aplicării contractelor în derulare doar în măsura în care se verifică şi condiţiile referitoare la "existenţa impreviziunii", lucru pe care va trebui să îl decidă instanţa.

„Am admis, de asemenea, excepţia de neconstituţionalitate şi am constatat că prevederile art. 11 teza I, raportate la art. 3, teza II, art. 4, art. 7 şi art. 8 din legea 77 sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii. Fac precizarea că această posibilitate nu o aveau instanţele sesizate de bănci sau de părţi şi de aici încolo instanţele de judecată vor trebui să aibă în vedere toate implicaţiile teoriei impreviziunii, şi cu privire la riscuri şi la proporţionalitate şi la celelalte aspecte“, a spus el.

În total, peste 500 de sesizări au fost făcute de reprezentanţii băncilor la acest act normativ.

Reprezentanţii băncilor au pledat în faţa Curţii Constituţionale pentru declararea ca neconstituţională a Legii dării în plată, pe motiv că prevederile acesteia acţionează retroactiv, suprimă drepturi consacrate în Constituţie şi impune voinţa unilaterală a debitorilor, fără ca aceste situaţii să fi putut fi prevăzute la momentul încheierii contractelor.

În unele dosare au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate cu privire la Legea dării în plată în ansamblu, însă majoritatea se referă la câteva articole precise. Printre cele mai contestate prevederi din lege se află cea privind aplicarea legii atât asupra contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a dării în plată, cât şi asupra contractelor încheiate după această dată. Băncile ar putea invoca astfel elemente de neconstituţionalitate cu privire la un posibil efect retroactiv al legii, fapt interzis de Constituţie.

Legea dării în plată a intrat în vigoare pe 13 mai.

Strict tehnic, când titularul nu mai poate plăti ratele, va trimite o notificare băncii prin care anunţă că vrea să îi transmită dreptul de proprietate. Din acel moment, persoana nu va mai fi dator băncii, iar banca nu va mai avea dreptul să recupereze întreaga valoare a împrumutului oferit, ci ar rămâne doar cu casa. Nu se va putea duce către alte proprietăţi ale debitorului sau către alte venituri ale acestuia.

Persoanele care vor putea beneficia de această lege trebuie să fie consumatori persoane fizice, cu credite imobiliare/ipotecare de maxim 250.000 de euro, inclusiv credite de nevoi personale cu ipotecă, condiţia fiind ca finanţările să fi fost contractate pentru achiziţia, construcţia, extinderea, modernizarea, amenajarea sau reabilitarea unui imobil cu destinaţia de locuinţă sau garanţia să include cel puţin un imobil cu destinaţia de locuinţă.

De asemenea, legea se aplică şi debitorilor care au fost deja executaţi silit de către bănci.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, declara, recent, că un număr de 3.398 de debitori au depus 3.907 notificări către 24 de bănci după intrarea în vigoare a legii dării în plată, valoarea creditelor aferente fiind de 1,13 miliarde lei, ceea ce reprezintă 2% din valoarea totală a împrumuturilor ipotecare. În aproape două treimi din cazuri – 64% -, valoarea creditului rămas de rambursat este mai mare decât valoarea garanţiei.