Cum să faci profit mai mare în România decât în Germania

Companiile energetice europene cer majorarea preţurilor reglementate la energie şi gaze, deşi îşi recuperează mai repede investiţiile în România decât în alte ţări, dând vina pe riscul de ţară.

România este una dintre cele mai interesante pieţe de energie din regiune, datorită poziţiei strategice şi a resurselor variate de care dispune, a declarat ieri Frank Hajdinjak, preşedintele Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) şi directorul general al E.ON România. El a arătat că necesarul de investiţii este mare, iar pentru atragerea acestor bani piaţa trebuie liberalizată, iar preţurile finale, majorate.

„Este nevoie de 40 de miliarde de euro în sectorul energetic pentru noi capacităţi de producţie. Acum sunt foarte puţine proiecte şi va fi foarte greu pentru România să atragă investiţii", a susţinut el. Hajdinjak a recunoscut însă că investiţiile se recuperează mai repede în România decât în alte ţări, precum Germania, şi a argumentat prin faptul că, la noi, climatul investiţional este mai riscant.

Lipsa de concurenţă dăunează preţurilor

„Companiile trebuie să fie sigure că-şi vor recupera investiţiile. E vorba de riscul de ţară. România are un risc mai mare decât Germania, deci investitorii trebuie să aibă o rată de rentabilitate mai mare", a spus oficialul ACUE, fără să precizeze care este valoarea indicatorului în alte ţări, în comparaţie cu România.

Potrivit informaţiilor deţinute de "Adevărul", equity IRR-ul companiilor în România (un indicator care măsoară rata de rentabilitate fără a lua în calcul împrumuturile bancare) este de 22% în cazul proiectelor eoliene, în timp ce în Bulgaria valoarea indicatorului este de 11%, în Polonia - 17%, iar în Serbia - 12%.

Directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicată (GEA), Liviu Voinea, a explicat, pentru „Adevărul", că această situaţie este cauzată de faptul că pe piaţa energetică locală nu există competiţie. „Investitorii văd în România un risc mai mare şi atunci îşi asigură în mod intenţionat un profit mai mare. Iar faptul că acest lucru este posibil se datorează lipsei de concurenţă de pe piaţa energetică", a punctat Voinea.

La rândul său, Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, susţine că grupurile energetice prezente pe piaţa din România îşi permit să obţină marje de profit mai mari pentru că au activităţi de monopol.

„Dacă nu există nicio instituţie care să-i oprească, normal că fac profituri uriaşe generate de creşteri de preţuri din activităţi de monopol. Mai mult, cer liberalizarea pieţei, deşi investiţiile lor sunt foarte mici. Deviza lor este: «preţuri ca-n Vest, cheltuieli ca-n Est, profit maxim»", a arătat Pârvan.

Hajdinjak a mai spus că, de la preluarea Electrica Moldova şi Distrigaz Nord în 2005, E.ON a investit în România 1,8 miliarde de lei. Aceasta înseamnă circa 450 de milioane de euro în şase ani, adică în jur de 80 de milioane de euro pe an.

"România are un risc mai mare decât Germania, deci investitorii trebuie să aibă o rată de rentabilitate mai mare."
Frank Hajdinjak
şeful E.ON România

E.ON nu este interesată de minele Olteniei

„România trebuie să reia privatizările cu investitori strategici care vor să-şi dezvolte afacerile şi care caută să cumpere pachete majoritare la companiile de stat. Vom vedea când vor fi lansate şi ce succes vor avea, dar este un pas bun", a mai spus Hajdinjak.

El a precizat că E.ON nu este interesată să cumpere viitorul complex format din termocentralele şi minele de lignit din Oltenia, precizând că acesta nu va oferi rata de rentabilitate pe care urmăreşte compania să o obţină.