Cum pot exportatorii să fenteze întărirea leului

Companiile româneşti care vând produse şi servicii în afara ţării, dar şi cele importatoare se pot proteja de fluctuaţiile cursului de schimb. Instrumentele de hedging permit exportatorilor autohtoni să-şi apere investiţiile, aşa cum fac firmele străine. Bancherii explică mecanismul.

Imediat ce moneda naţională se înscrie pe un trend de apreciere, exportatorii încep să intre în panică şi să invoce puterile BNR în a controla cursul. Bancherii, pe de altă parte, alături de banca centrală, spun că firmele româneşti pot folosi instrumente de protecţie împotriva riscului valutar, sau aşa-numita operaţiune de hedging. Aceasta fie asigură un preţ fix pentru mărfurile sau produsele financiare (inclusiv valute sau rate de dobândă) ce urmează a fi vândute sau cumpărate în viitor, fie un nivel maxim pentru preţul de cumpărare sau minim pentru preţul de vânzare.

Citiţi şi:

Urban: România este paradisul financiar-fiscal al băncilor

„Dacă o companie are de cumpărat dolari americani contra euro la o dată viitoare, pentru a onora un contract comercial, ea poate încheia o operaţiune de hedging, efectuând încă de astăzi cumpărarea printr-o tranzacţie forward", arată economiştii UniCredit Ţiriac Bank.

Asigurare pentru curs

Potrivit acestora, beneficiul real pentru companie este faptul că îşi asigură un nivel cert de curs. Astfel, îşi poate stabili pe baze raţionale preţurile, cunoscându-şi cu certitudine marja comercială obţinută din activitatea sa şi nepermiţând eventualelor fluctuaţii de curs să-i diminueze marja netă de profit cu câteva procente. Şi economistul-şef al ING, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, spune că primul instrument la îndemâna exportatorului - care este expus riscului de a vinde valuta încasată la un preţ tot mai mic - este contractul forward.

Să presupunem că firma „X" din România încheie la începutul anului un contract cu o firmă „Y" din Germania, prin care aceştia plătesc un milion de euro în schimbul unor produse livrate de „X" la finalul anului. Pe exportatorul român, producţia mărfii (materia primă, salariile etc.) îl costă patru milioane de lei. Afacerea e profitabilă în condiţiile în care „X" va încasa de la „Y" un milion de euro, deci 4,3 milioane de lei, cât era cursul la începutul anului. Dar dacă leul creşte, până la finalul anului, faţă de euro şi în loc de 4,3 raportul va fi de 3,9? În acest caz, „X" va înregistra o pierdere de 100.000 de lei, faţă de un profit aşteptat de 300.000 de lei.

Pentru a se proteja de acest risc, exportatorul român intră pe piaţa valutară, la momentul semnării contractului, şi vinde euro în sumă echivalentă a patru milioane de lei. Deci, cumpără lei cu euro, urmând ca peste un an să facă operaţiunea inversă. Dacă leul se apreciază faţă de euro, ceea ce exportatorul român pierde din contractul cu firma germană va câştiga automat în clipa în care revinde leii cumpăraţi la începutul anului pe euro.

Dacă leul se depreciază faţă de euro, ceea ce pierde pe tranzacţia valutară recâştigă în momentul încasării milionului de euro. Acest hedging îl asigură pe „X" că-şi protejează afacerea indiferent de fluctuaţiile cursului valutar.
 

Acces limitat pentru firmele mici

Hedgingul pe cursul de schimb este foarte util şi companiilor de import. „De asemenea, vedem că un număr ridicat de companii cu credite în valută îşi gestionează activ riscul valutar", spun cei de la UniCredit. Pe de altă parte, riscul de rată a dobânzii este gestionat activ mai ales de clienţii sofisticaţi, conştienţi de influenţa majoră pe termen lung a costurilor cu dobânzile.

Apoi, companiile din sectoarele industriale, precum şi marii comercianţi de mărfuri urmăresc acoperirea riscurilor de preţ pe respectivele produse. „Instrumentele de hedging sunt accesibile inclusiv IMM-urilor, prin apelarea la băncile cu care lucrează, sau prin intermediul burselor. Este posibil ca, în anumite cazuri, întreprinderile mici să aibă acces limitat la asemenea instrumente", arată economistul-şef al ING.

"Instrumentele de hedging sunt accesibile inclusiv IMM-urilor, prin apelarea la băncile cu care lucrează.''
Nicolaie Alexandru-Chidesciuc
economist-şef ING

Petrom a ştiut să câştige din hedging

Petrom a câştigat, în 2009, 124 de milioane de euro din hedging pe preţul petrolului, bani cu care a acoperit celelalte pierderi financiare ale companiei. În ultimul trimestru al anului trecut însă, Petrom nu a anticipat avansul ţiţeiului. În sens contrar, profitul de 0,78 miliarde de lei ar fi fost şi mai mare.