Cum negociază Fiscul cu persoanele fizice sau juridice plata datoriilor şi restanţelor

Majoritatea covârşitoare a contribuabililor, persoane fizice sau persoane juridice, plătesc de bună voie taxele şi impozitele către stat, fără a fi nevoie de constrângeri din partea ANAF. În încercarea de a colecta şi mai mulţi bani la buget, Fiscul recurge la „medierea” plăţii datoriilor, etapă premergătoare, însă, executării silite.

Doru Dudaş, director general în cadrul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), a afirmat, joi, că autorităţile fiscale au introdus medierea la plată, pentru a creşte conformarea voluntară a contribuabilor, în condiţiile în care a ajuns să încaseze un miliard de lei prin eşalonarea la plată.

„Medierea am introdus-o recent în Codul de procedură fiscală, plecă de la o realitate şi ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - n.red.) ştie: 94-95% din veniturile colectate de ANAF sunt colectate prin conformare voluntară. (...) Dacă vrem să creştem colectarea unde este mai eficient să umblăm, la cei 94% să îi creştem cu un procent sau la cei 5-6%? Este clar că trebuie să umblăm la zona de conformare”, a afirmat Doru Dudaş, citat de Mediafax.

Potrivit execuţiei bugetare publicate de site-ul Ministerului Finanţelor, anul trecut, veniturile fiscale colectate la bugetul de stat au fost de 142,515 miliarde de lei, rezultând, conform declaraţiilor lui Dudaş, că 135,389 miliarde de lei au fost plătite de contribuabili de bună voie, şi doar 5% (7,126 miliarde de lei) în urma acţiunilor Fiscului.

În speranţa că va strânge mai mulţi bani la buget, Fiscul recurge la medierea la plată, dar ca etapă folosită înaintea executării silite.

„Măsura de mediere este transmisă odată cu somaţia, asupra căruia contribuabilul se pronunţă în termen de 15 zile. Ulterior, ANAF are obligaţia să prezinte soluţia către contribuabil”, a spus Alexandru Drăghici, vicepreşedintele ANAF, Coordonator al activităţii de colectare a veniturilor bugetare, precizând că abia ulterior se trece la executarea silită.

La rândul său, Doru Dudaş a susţinut că eşalonarea la plată, care a fost introdusă în 2011, „a început să producă efecte”. „Am ajuns acum să încasăm un miliard de lei prin eşalonarea la plată de la contribuabilii care vor să plătească. Din 2011, nu există an în care să nu fie flexibilizat regulile de eşalonare la plată”, a precizat Dudaş.

Reprezentantul Finanţelor a menţionat că medierea la plată vine şi în sensul accesoriilor. Mai exact, în cazul în care aplică eşalonarea la plată, firmele cu risc fiscal scăzut primesc o anulare cu 50% la dobânzile de întârziere. „Sunt şi facilităţi care te duc să plăteşti mai puţin la penalităţi. (...) Cel mai important este să vrei să plăteşti”, a adăugat Dudaş.

Cum poţi cere eşalonarea

Directorul din cadrul MFP a descris modalitatea prin care un contribuabil poate cere o eşalonare, care poate fi de la şase luni la cinci ani: „Fiscul se uită la acest planul cu care vine contribuabilul, la fluxul de numerar şi spune: «Ai putea să plăteşt în doi ani, nu în trei ani»”.

Faptul că o procedură este contestată în instanţă nu suspendă executarea silită. În schimb, prin Legea 30/2018, pentru aprobrea OUG nr. 25/2018, orice garanţie este admisă de Codul de procedură fiscală, pentru sumele eşalonate la plată. „Dacă suma de impunere este garantată, se suspendă executarea silită, pe de o parte, iar, pe de altă parte, concomitent, (...) aceste sume garantare pentru care executarea silită este suspendată nu mai intră în categoria sumelor restante. (...) Am exclus din categorie obligaţiile contribuabilului”, a precizat Dudaş.

În plus, dacă un contribuabil este în risc de a-şi peirde eşalonarea la plată, Fiscul a introdus posibilitatea ca de două ori pe an, contribuabilul să poată solicita Fiscului menţinerea eşalonării la plată.

„Executarea vine pe garanţia cu care a venit. (...) Eficienţa executării silite este redusă”, a menţionat Dudaş, care a mai susţinut că, „din păcate, rata de recuperarea este de sub 10%”.

De asemenea, „organul fiscal ar trebui să poată discerne”, astfel că unele garaţii nu le va putea accepta, pentru că nu le va putea valorifica, a mai susţinut Dudaş.