Cum îţi faci o casă la ţară?

În ultima vreme, tot mai mulţi orăşeni decid să-şi construiască locuinţe în zone rurale. Lipsa utilităţilor poate fi suplinită de o centrală pe lemne, de o fosă septică şi de un puţ de mare adâncime.

Gheorghe Dumitraşcu a demarat construcţia în primăvara lui 2007, pe terenul părinţilor săi, deţinut în comuna buzoiană Glodeanu Sărat, exact lângă casa bătrânească. În numai trei luni, cu ajutorul celor doi fii ai săi şi ai vecinilor, a reuşit să finalizeze proiectul. „Nu am dorit să construim ceva complex, ci doar să ne creem o alternativă la agitaţia şi zgomotul unui oraş mare precum este Bucureştiul", spune proprietarul.

Proiect simplu şi eficient

Casa de la ţară este structurată pe două nivele şi un pod, fiecare dintre ele având o suprafaţă de 65 de metri pătraţi. Parterul este format dintr-un living, o bucătărie, o baie şi un spaţiu de depozitare a alimentelor, iar etajul este destinat celor două dormitoare şi unei băi. Podul este folosit drept loc de depozitare a diverselor lucruri care nu au o utilizare zilnică.

Construcţia este realizată din panouri OSB pe structură de lemn, cu izolaţie de polistiren expandat la exterior şi de gips carton la interior plus zugrăveala.

Pentru a asigura utilităţile casei, în afară de electricitate, proprietarii au construit o fosă septică, cu un cost de aproximativ 4.000 de lei şi un puţ de mare adâncime, 50 de metri, care asigură apa curentă. De asemenea, pentru a beneficia de apă caldă permanent, este folosită o centrală termică pe lemne, cu capacitatea de 35 de kilowaţi, carte consumă, în medie, aproximativ şapte tone de lemn anual.

Proiectul, spune Gheorghe Dumitraşcu, a fost finalizat în numai patru luni, dat fiind faptul că au fost utilizate numai materiale uşor de manevrat, relativ ieftine, dar rezistente şi eficiente. După finalizarea construcţiei, a rezultat un cost de aproximativ 250 de euro pe metru pătrat, incluzând finisajele, aşadar vorbim de stadiul „la cheie".

În total, proiectul a presupus un efort financiar de aproximativ 40.000 de euro, însă, aşa cum declară proprietarul, „a meritat pe deplin", confortul, liniştea şi spaţiul fiind net superioare apartamentului pe care acesta îl deţine în Capitală.

Avantajele vieţii la ţară

Gheorghe Dumitraşcu ne povesteşte mândru despre gospodăria sa. „Eu am crescut la ţară, ştiu ce înseamnă să îngrijeşti un animal sau să plantezi un pom, aşadar, revenirea mea, după 30 de ani, în locul de unde am plecat, mi s-a părut un lucru firesc, natural şi pe care îl plănuiam demult", spune Gheorghe.

Mai mult, comparativ cu serile petrecute „admirând" din balconul apartamentului din Bucureşti priveliştea altor blocuri, aici îl încântă serile petrecute în curtea casei, la un pahar de vin cu vecinii, „dezbătând politică şi problemele crizei economice". În plus, existenţa acestei proprietăţi îi oferă posibilitatea de a-şi răsfăţa cei patru nepoţi într-un loc liniştit, curat, departe de atmosfera încărcată a oraşului, ajutîndu-şi astfel şi copiii,„atunci când aceştia sunt prea ocupaţi si nu au în grija cui să-i lase pe micuţi".

Pe de altă parte, după 30 de ani petrecuţi muncind într-o fabrică, îndeletnicirile simple, precum strângerea fânului, hrănirea animalelor sau culesul viei, îl bucură pe Gheorghe şi îl relaxează în acelaşi timp, chiar dacă unele zile sunt obositoare. „E o oboseală plăcută la sfârşitul zilei, cumulată cu satisfacţia faptului că ai făcut un lucru bun cu mâna ta de care te bucuri împreună cu cei dragi", spune el.

Casă din lemn sau din cărămidă?

Alexandru Radu, manager al firmei de construcţii Alma Construct, care a ridicat aproximativ 30 de astfel de case în spaţiul rural, spune că românii au încă prejudecăţi când vine vorba de orice alt fel de casă în afara celor din piatră şi cărămidă, dar că acestea sunt
nefondate.

„Americanii, spre exemplu, locuiesc, în marea lor majoritate, în case fie pe structură din lemn, fie în totalitate din lemn, nevând nicio problemă legată de acest aspect", spune specialistul. Mai mult, adaugă acesta, respectivul tip de construcţie este foarte rezistent şi, izolat eficient din punct de vedere termic, asigură tot confortul necesar.

Cum arată o locuinţă rurală în Germania

Uelsen este o mică localitate, de numai 10.000 de locuitori, situată în nord-vestul Germaniei, la graniţa cu Olanda. Aici locuieşte şi Ana-Maria M., o româncă plecată din ţară în anii `90. Ea şi soţul său au achiziţionat în 2002, contra sumei de 179.000 de euro, o vilă cu cinci camere plus dependinţe (două băi, cameră pentru utilităţi, bucătărie, cămară) şi un teren aferent de aproximativ 500 de metri pătraţi.

„Am făcut la vremea respectivă un credit pe 20 de ani, fără să plătim vreun avans", explică Ana-Maria, de profesie medic stomatolog. Utilităţile (gaz, canal, apă curentă, curent electric) erau deja trase. De altfel, 90% dintre loturile de teren potrivite construcţiei din micuţa localitate germană au toate utilităţile trase la limita parcelei. De asemenea, toate drumurile de acces sunt asfaltate, chiar şi cele forestiere.Terenurile sunt în general căutate de olandezi, care preferă să cumpere în Germania datorită preţurilor mai mici.