Cum întâmpină băncile bugetarii cu credite

Bancherii spun că măsurile de austeritate impuse de autorităţi vor aduce noi reeşalonări şi rescadenţări ale creditelor şi vor afecta 25-30% din clienţi. Restanţele populaţiei la credite au depăşit 950.000 de milioane de euro, iar reducerea salariilor bugetarilor ameninţă bancherii cu noi întârzieri la plata ratelor.

După ce anul trecut câteva sute de mii de angajaţi din mediul privat şi-au pierdut locul de muncă sau au suportat reduceri ale salariilor, acum, a venit rândul bugetarilor.

Iar asta le va afecta implicit şi pe bănci. Reducerea salariilor angajaţilor la stat cu 25% ameninţă băncile cu un nou val de restanţe, dar bancherii spun că sunt pregătiţi să facă restructurări de credite aşa cum au făcut şi în cazul angajaţilor din mediul privat.

„Ne aşteptăm să existe un al doilea val de restructurare generat de aceste măsuri. Eu cred că sistemul bancar este pregătit să facă faţă acestui val", a declarat ieri Sergiu Oprescu, preşedintele Alpha Bank.

La rândul său, Cătălin Pârvu, directorul general executiv al Piraeus Bank, spune că măsurile vor afecta 25-30% din clienţii băncilor.

„Ce se va întâmpla mâine, dacă populaţia considerată angajată bugetar, care va avea veniturile reduse şi care are credite la noi, nu va mai putea să plătească? Trebuie să restructurăm 25-30% din portofoliul de credite? Cam atât reprezintă împrumuturile acordate bugetarilor", a spus Pârvu.

O cincime de creditele destinate populaţiei au fost acordate de bănci salariaţilor din sectorul public, ceea ce reprezintă aproximativ 20 de miliarde de lei, potrivit datelor BNR. Directorul general executiv al Piraeus Bank a menţionat că acest proces presupune costuri mai mari, în condiţiile în care veniturile rămân la acelaşi nivel.

Mai uşor de restructurat

Oprescu este de părere că restructurarea creditelor contractate de bugetari va fi una mai facilă, întrucât este vorba de o reducere a salariilor, iar bugetarii nu îşi vor pierde locurile de muncă aşa cum s-a întâmplat în cazul angajaţilor din privat.

Băncile trebuie să câştige încrederea clienţilor

Băncile trebuie să ofere mai multă transparenţă asupra produselor şi serviciilor financiare pentru a putea recâştiga încrederea clienţilor, este de părere Mihai Meiu, director în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

Profilul restanţierului român

Restanţierul român este un bărbat, de 30-34 de ani, din Bucureşti, şi are o restanţă mică la un credit de consum în lei, potrivit profilului schiţat de Şerban Epure, directorul general al Biroului de Credit.

Cele mai multe restanţe sunt la creditele de consum în lei, împrumuturile în moneda locală fiind şi cele mai multe acordate. Potrivit lui Epure, 51% din restanţe sunt sub 1.000 de lei.