Cum au evoluat preţurile locuinţelor după starea de urgenţă

După starea de urgenţă instituită în luna martie şi încheiată la jumătatea lunii mai, cel de-al treilea trimestru al anului în curs a fost caracterizat de revenirea la (o oarecare) normalitate – chiar dacă o serie de măsuri menite să limiteze răspândirea COVID-19 au rămas în vigoare, în cadrul general al stării de alertă.

În acest context, datele centralizate de Analize Imobiliare relevă că preţurile solicitate pentru proprietăţile rezidenţiale din România (apartamente, dar şi case) au tins să se stabilizeze în perioada iulie-septembrie: acestea au consemnat, de fapt, o creştere uşoară, de 0,3%.

Spre comparaţie, în cele trei luni anterioare, pretenţiile vânzătorilor de locuinţe înregistrau un recul de 1,7% – o tendinţă explicabilă printr-un factor cât se poate de obiectiv, anume dificultăţile apărute în concretizarea unei tranzacţii imobiliare câtă vreme au funcţionat interdicţiile de circulaţie, în timpul stării de urgenţă. Pe de altă parte, în perioada ianuarie-martie 2020, spre sfârşitul căreia au început să se resimtă primele efecte ale pandemiei, preţurile locuinţelor nu erau afectate, acestea majorându-se cu 2,7%.

„Preţurile cerute pentru proprietăţile rezidenţiale din România au fost cu 4,6% mai mari în al treilea trimestru faţă de anul trecut, în scădere de la 7,6% trimestrul anterior, iar preţurile tranzacţiilor au crescut cu 6,6%, comparativ cu 8,1 % în al doilea trimestru. Creşterea medie anuală a preţurilor locuinţelor în UE a fost de 4,7%”, arată Dorel Niţă, Head of Data and Research, Imobiliare.ro.

Situaţia în marile oraşe

Din cele 11 oraşe cu peste 200.000 de locuitori analizate, şase au consemnat creşteri ale sumei medii solicitate la vânzarea unui apartament, în vreme ce în alte patru au avut loc scăderi, iar un centru regional a fost caracterizat de o tendinţă de stagnare. Mai exact, pretenţiile vânzătorilor s-au majorat în Craiova (+1,3%), Ploieşti (+1,1%), Iaşi (+1%), Cluj-Napoca (+0,4%), Constanţa (+0,3%) şi, respectiv, Braşov (+0,2%) – marjele de creştere au fost, deci, mai mari în oraşele cu un nivel mai redus al preţurilor medii (sub 1.200 de euro pe metru pătrat). Pe de altă parte, preţurile s-au menţinut constante în Galaţi, dar s-au diminuat uşor (cu mai puţin de 1%) în Bucureşti (-0,8%), Timişoara (-0,5%), Oradea (-0,5%) şi Brăila (-0,5%).

În ciuda evoluţiilor contrastante consemnate trimestrul trecut, cele opt centre regionale cu preţuri medii de peste 1.000 de euro pe metru pătrat util pe segmentul apartamentelor (noi şi vechi) şi-au menţinut poziţiile în clasament. Astfel, Cluj-Napoca ocupă în continuare primul loc (cu o medie de aproximativ 1.800 de euro pe metru pătrat util), oraşul de pe Someş fiind urmat de Bucureşti (cu 1.440 de euro pe metru pătrat), Timişoara (1.270 de euro pe metru pătrat), Constanţa (1.240 de euro pe metru pătrat), Braşov (1.200 de euro pe metru pătrat), Craiova (1.170 de euro pe metru pătrat), Iaşi (1.070 de euro pe metru pătrat) şi, respectiv, Oradea (cu 1.040 de euro pe metru pătrat).

Printre oraşele cu peste 200.000 de locuitori se numără, în continuare, unele cu medii de preţ mai mici de 1.000 de euro pe metru pătrat util: în Brăila, pretenţiile vânzătorilor se situează la 860 de euro pe metru pătrat, în Ploieşti ajung la 940 de euro pe metru pătrat, iar în Galaţi, la 950 de euro pe metru pătrat. Interesant este că Iaşiul se află la o distanţă nu foarte mare de aceste valori, capitala Moldovei ajungând la egalitate cu Craiova şi, totodată, foarte aproape de Oradea.

Faţă de perioada similară din 2019, în toate marile oraşe analizate pot fi observate diferenţe pozitive în ceea ce priveşte nivelul preţurilor solicitate. Astfel, o creştere anuală de două cifre a avut loc doar în Cluj-Napoca (+11,6%), capitala Transilvaniei fiind urmată de Brăila (+8,8%), Craiova (+7,8%), Constanţa (+6,8%), Braşov (+6,2%), Iaşi (+5,8%), Oradea (+5,7%), Galaţi (+5,6%), Bucureşti (+4,1%), Ploieşti (+3,5%) şi, respectiv, Timişoara (+3,4%). Raportat la ultimii cinci ani, Cluj-Napoca are un nivel al preţurilor cu 70,5% mai mare (în scădere de la un nivel de 75,6% trimestrul anterior); diferenţe mai semnificative decât cele consemnate în Capitală (+40,1%) mai pot fi observate în Oradea (+63,3%), Craiova (+54,4%), Brăila (+51,1%), Galaţi (+45,5%), dar şi în Braşov (+40,7%).

Top creşteri şi scăderi de preţuri

La fel ca în ultimele trei trimestre, niciunul dintre marile centre regionale ale ţării nu a intrat, în T3 2020, în clasamentul reşedinţelor de judeţ cu cele mai semnificative scumpiri de pe segmentul apartamentelor. Astfel, cea mai mare majorare de preţ din perioada analizată, respectiv 4,2%, a avut loc în Târgovişte, până la o medie de 770 de euro pe metru pătrat util – capitala judeţului Dâmboviţa ieşind, în urma acestei evoluţii, din clasamentul oraşelor cu cele mai ieftine apartamente. Cu un avans de 3,7%, până la 780 de euro pe metru pătrat util, Drobeta Turnu-Severin ocupă poziţia secundă în top, urmată fiind de Vaslui (+3,6%, până la 860 de euro pe metru pătrat), Giurgiu (+3,2%) şi, respectiv, Miercurea-Ciuc (+2,6%, până la 1.030 de euro pe metru pătrat).

Dintre reşedinţele de judeţ analizate, au existat şi câteva care au consemnat scăderi de preţ trimestrul trecut – de observat este însă că aceste variaţii negative nu au fost substanţiale, ele situându-se, fără excepţie, sub pragul de 2%. Pe primul loc în clasamentul ieftinirilor se situează Tulcea, cu un minus de 1,5% (până la 1.000 de euro pe metru pătrat), aceasta fiind urmată de Sfântu Gheorghe (-1,2%, până la o medie de 870 de euro pe metru pătrat), Reşiţa (-0,9%), Bucureşti (-0,8%), dar şi de Brăila (-0,5%).

În ciuda variaţiilor consemnate trimestrul trecut, clasamentul naţional al reşedinţelor de judeţ unde pot fi găsite cele mai scumpe apartamente a rămas neschimbat. Astfel, prima poziţie în top este ocupată în continuare de Cluj-Napoca, cu o medie de preţ de 1.800 de euro pe metru pătrat util, în vreme ce pe următoarele poziţii se situează Bucureştiul (cu 1.440 de euro pe metru pătrat), Timişoara (cu 1.270 de euro pe metru pătrat), Constanţa (cu 1.240 de euro pe metru pătrat) şi, respectiv, Braşov (cu 1.200 de euro pe metru pătrat).

În ceea ce priveşte clasamentul oraşelor cu cele mai ieftine apartamente, acesta a suferit anumite schimbări faţă de trimestrul anterior: pe primul loc se situează tot Reşiţa (unde preţul mediu solicitate de către vânzători este 580 de euro pe metru pătrat util), în vreme ce Giurgiu (630 euro pe metru pătrat) şi Alexandria (630 de euro pe metru pătrat) au revenit pe poziţii de egalitate. Călăraşiul s-a menţinut pe poziţia a patra în top (750 euro pe metru pătrat), de data aceasta la egalitate cu Satu Mare, care a devansat Târgovişte.