Cum ajunge România în cea mai proastă situaţie din ultimii 20 de ani

În 2017, România va înregistra cel mai mic nivel al veniturilor fiscale (taxe şi impozite) din ultimii 20 de ani, respectiv doar 25,4% din produsul intern brut (PIB), a spus astăzi Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului fiscal, în cadrul unei conferinţe de presă organizată de Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancar din România (AAFBR).

„În 2017, România va avea probabil cele mai mici venituri fiscale, de 25,7% din PIB, din ultimii 20 de ani. Cele mai mici venituri din taxe şi impozite pe care le-am avut vreodată", a spus Dumitru.

La nivelul UE, media veniturilor fiscale este de circa 40% din PIB.

Veniturile  scad în România condiţiile în care noul Cod fiscal a introdus o mulţime de reduceri de taxe, iar nivelul de încasare este destul de slab.

„Toate partidele promit reduceri de taxe, intrăm astfel într-un cerc vicios. Putem asista în viitor la disoluţia statului, un stat fără venituri fiscale consistente nu poate supravietui. Despre ce apartenenţă la Uniunea Europeană mai putem vorbi, când distanţa care ne separă de Europa este enormă. Bulgaria are aproape 30% din PIB venituri fiscale”, a afirmat Dumitru.

Acesta a atras atenţia că, deşi partidele politice susţin că multe state din UE depăşeşc nivelul de 3% din PIB, cu deficitul bugetar, lucrurile nu stau deloc astfel. Pentru 2017, Comisia Europeană estimează un deficit de 3,2% din PIB, fără a include majorările salariale decise recent de Parlament. Cu acest nivel există o singură ţară din UE care ne surclasează: Spania.

„Estimările Comisiei Europene arată un deficit estimat la 3,2% din PIB în 2017. Această estimare este făcută fără a lua în calcul creşterile de salarii, măsurile nu sunt încă legiferate. Dacă luăm în calcul perioada 2015-2017, deterioarea poziţiei fiscale va fi una dintre cele mai mari din UE”, a declarat Dumitru.

Preşedintele Consiliului Fiscal a avertizat că statul a plătit până acum 9 miliarde lei de la buget pentru returna salarii şi sporuri bugetarilor tăiate în trecut, pe baza hotărârilor judecătoreşti, dar şi în contul majorărilor de salarii stabilite în 2008 şi neacordate ulterior.

În plus, salariile din sectorul bugetar cresc mult mai rapid decat în sectorul privat. El a atras atenţia şi asupra deficitului bugetului de pensii, care a ajuns la 2,5% din PIB mai ales din cauza dezechilibrelor demografice din ultimii 25 de ani.