Credite mai mari doar pentru oamenii cu bani

Cei care au salarii mai mici decât nivelul mediu naţional pot primi credite mai mici decât în condiţiile anterioare Mult aşteptatele condiţii de creditare, diferenţiale de la o bancă

Cei care au salarii mai mici decât nivelul mediu naţional pot primi credite mai mici decât în condiţiile anterioare

Mult aşteptatele condiţii de creditare, diferenţiale de la o bancă la alta, nu vor schimba prea mult valoarea creditelor solicitate de populaţie.

Asta pentru că noua normă a Băncii Naţionale este construită într-o manieră ce favorizează persoanele cu venituri ridicate şi se poate spune chiar că îi defavorizează pe cei cu salarii medii sau mai mici. Imediat după intrarea în vigoare a noilor norme de creditare, o serie de instituţii au trimis spre aprobare către Banca Naţională condiţiile proprii.

Mai mult chiar, unii bancheri chiar au anunţat că vor începe să acorde împrumuturi pentru locuinţe cu avans mai mic de 25% sau chiar fără avans. În plus, noile norme BNR spun că potenţialul de îndatorare poate depăşi pragul anterior de 40%. Dar analizând datele statistice care arată gradul de polarizare socială, reiese faptul că numai 10% din populaţie ar putea beneficia de relaxarea creditării. Asta pentru că băncile comerciale sunt obligate să scadă din venitul total net al unei persoane, pe lângă ratele altor împumuturi, şi cheltuielile de subzistenţă. Adică, potenţialul de îndatorare poate fi calculat după scăderea din venitul net a ratelor la alte credite, diverselor angajamente de plată şi a cheltuielilor pentru produselor alimentare şi a celor pentru locuinţă. Ceea ce înseamnă că, în medie, salariaţii îşi vor putea majora gradul de îndatorare cu numai cinci procente.

Toate băncile ar putea să primească până în vară aprobarea BNR pentru noile norme

Deşi gradul de îndatorare a românilor este printre cele mai mici din Europa, perspectivele pentru obţinerea unor finanţări bancare mai mari sunt susţinute numai de scăderea costurilor ca urmare a intensificării competiţiei.

Toate băncile care au depus la Banca Naţională a României (BNR) cereri de relaxare a plafoanelor de îndatorare a populaţiei la creditare ar putea să primeasă aprobarea băncii centrale în circa o lună. Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale, a precizat ieri, citat de NewsIn, că toate băncile vor avea normele aprobate şi vor putea să le pună în aplicare, cel mai probabil în vara acestui an. Acesta a adăugat faptul că numărul relativ mic de instituţii de credit care au cerut, până în prezent, BNR să aprobe normele noi (11 bănci comerciale au trimis spre aprobare condiţiile proprii de creditare) s-a datorat procesului complex prin care trebuie să treacă aceste modificări. Dar tot oficialul băncii centrale explică faptul că finanţările care permit clienţilor un grad mai mare de îndatorare se vor adresa numai unui anumit segment de clienţi. "Nu va creşte plafonul de îndatorare de la 40% la nu ştiu cât pentru cei cu venituri relativ medii sau mici pentru că, altfel, aceştia nu ar mai avea resurse pentru cheltuielile cotidiene", a spus Georgescu. Împrumutul mediu al unui român, rezultat atât din creditele de consum, cât şi din cele ipotecare, se ridică, la nivelul lunii februarie, la circa 2.000 lei (echivalentul a 580 euro). Ceea ce înseamnă că, presupunând un termen mediu de cinci ani pentru rambursarea creditelor de consum şi de 15 ani pentru cele ipotecare, rezultă o rată lunară totală de circa 42 lei, aferentă fiecărei persoane (costul finanţărilor este egal cu dobânzile efective din luna februarie). Deşi pare mică, raportată la venitul mediu înseamnă un grad de îndatorare de aproximativ 10%.

Potenţial limitat pentru noi credite

Iar cum, la nivel naţional, circa 60% din venitul unei familii este cheltuit pentru alimente şi întreţinerea locuinţei, rezultă că venitul potenţial pentru achitarea unor rate suplimentare este foarte limitat. Totuşi, o modalitate prin care populaţia ar putea primi credite mai mari ţine de reducerea costurilor. "Scăderea dobânzilor bancare vine, atât pe fondul reducerii ratei inflaţiei de la un an la altul, cât şi al intensificării concurenţei pe piaţa românească", conchide Georgescu.

Nu va creşte plafonul de îndatorare de la 40% la nu ştiu cât pentru cei cu venituri relativ medii sau mici pentru că, altfel, aceştia nu ar mai avea resurse pentru cheltuielile cotidiene.
Florin Georgescu
prim-viceguvernator BNR