Cota de lapte şi fondurile SAPARD, magnet pentru fermierii străini
0Tot mai mulţi fermieri străini aleg să cumpere pământ şi să crească vaci în România. Ei sunt atraşi de preţul mic al terenurilor şi de accesul la fondurile SAPARD, dar şi de
Tot mai mulţi fermieri străini aleg să cumpere pământ şi să crească vaci în România. Ei sunt atraşi de preţul mic al terenurilor şi de accesul la fondurile SAPARD, dar şi de posibilitatea de a intra pe cota de lapte negociată de România pentru Uniunea Europeană aflată în plin proces de stabilizare. Circa 1,8 miliarde litri de lapte, care acum se vând direct pe piaţă, vor fi absorbiţi de procesatori după 2007.
Pământ, nutreţuri şi mână de lucru ieftină
Fermieri din Olanda, Israel, Austria, Italia sau Belgia şi-au aşezat ferme de vaci în Muntenia, sudul Moldovei, Banat şi Ardeal. Au cumpărat pământuri ieftine, au construit o infrastructură cu bani puţini şi au acces la cea mai ieftină mână de lucru. Grosul investiţiilor, între 1,5 şi 2 milioane de euro, au fost făcute în achiziţionarea vacilor de rasă şi în tehnologii de hrănire şi de muls. "Dar cel mai mult, străinii au fost atraşi în România de cota de lapte aflată în proces de stabilizare şi de accesul la fondurile SAPARD", ne spune Mihai Miron, proprietarul fermei Vitalact Braşov. Ideea este confirmată şi de Hary van der Bruk, administratorul fermei olandeze Naipu: "Cota de lapte nu ne costă, iar furajele sunt foarte ieftine. Producţia de lapte este o afacere profitabilă în România". Din cele 3 miliarde litri de lapte pe an, cât s-a negociat cu UE, 1,2 miliarde merg la procesare, iar 1,8 miliarde, pe piaţa liberă. Cum prognozele arată un consum în creştere de lapte şi produse din lapte, o mare parte din cele 1,8 miliarde litri va fi absorbită de procesatori. Pe acest teren liber urmează să se dea lupta. Guvernul olandez organizează periodic aşa-numitul târg Emigraria, prin care olandezii sunt stimulaţi să plece în Europa de est pentru a-şi întemeia ferme agricole şi zootehnice.