Compensaţii băneşti pentru refugiaţii din Basarabia şi Bucovina

Cetăţenii români ale căror bunuri au fost sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de pace

Cetăţenii români ale căror bunuri au fost sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, pot depune, până la data de 1 mai 2007, cereri de solicitare a compensaţiilor băneşti. Ulterior acestei date, în termen de trei luni, solicitanţii pot depune acte doveditoare.
Până în prezent, 351 de beneficiari au primit 15,5 milioane lei noi, iar în cadrul prefecturilor se află în curs de analiză alte 16.000 de dosare, numărul persoanelor care ar urma să primească respectivele sume fiind de peste 100.000 lei.
Bunurile, evaluate în limita unui plafon
"Au dreptul de a primi aceste despăgubiri cetăţenii români sau moştenitorii acestora. Banii se acordă pentru imobilele avute în proprietatea lor în aceste teritorii, precum şi pentru recoltele neculese din anul 1940", a declarat, pentru Adevărul, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, Remus Baciu. Potrivit acestuia, există anumite limite pentru evaluarea bunurilor deţinute de proprietari. Astfel, preţul unui hectar de teren agricol este evaluat la 8.581,15 RON, în timp ce construcţiile destinate locuirii şi curţile aferente nu pot depăşi valoarea de 204.800 RON. În ceea ce priveşte proprietarii de terenuri agricole, compensaţiile nu sunt acordate decât în limita a maximum 50 de hectare. "şi la terenurile forestiere există o limită de 10 hectare. Preţul pentru un hectar este de 14.626,9 RON", a precizat Baciu. Printre construcţiile cu altă destinaţie sunt revendicate inclusiv prăvălii, teatre, şi chiar fabrici de ulei. Evaluarea bunurilor deţinute în aceste teritorii este făcută de comisiile tehnice de specialitate din cadrul prefecturilor, unde de altfel sunt şi depuse cererile, iar sumele aprobate spre decontare sunt acordate în mod diferit în funcţie de valoare. Astfel, plata se face integral în cazul în care compensaţia bănească aprobată nu depăşeşte 50.000 RON. "Între 50.000 RON şi 100.000 de RON, plata se face eşalonat, respectiv 60% şi apoi 40%, pe parcursul a doi ani consecutivi, iar pentru cei care trebuie să ia peste 100.000 de RON, în primul an se virează 40% din sumă, restul urmând să fie alocat pe parcursul celui de-al doilea an", a precizat Baciu. Potrivit acestuia, sumele revendicate pleacă de la 20.000 RON şi pot ajunge până la 300.000 RON.
Paşi de urmat pentru obţinerea compensaţiilor
Pentru a beneficia de aceste compensaţii, persoanele îndreptăţite trebuie să facă dovada că au avut în proprietate, la momentul refugiului, bunurile pentru care solicită acordarea măsurilor reparatorii. În plus, aceştia au obligaţia de a declara pe proprie răspundere atât bunurile ale căror compensare şi despăgubire le solicită, cât şi dacă au beneficiat sau nu de despăgubiri sau compensaţii parţiale, în bani sau în natură. Cererile trebuie să fie însoţite de acte doveditoare certificate de autorităţi. În cazul imposibilităţii dovedite de a procura aceste acte, cererea se completează cu declaraţia autentică a solicitantului, însoţită de declaraţiile a cel puţin doi martori, care trebuie de asemenea autentificate. Potrivit legii, imposibilitatea de a procura aceste înscrisuri trebuie dovedită prin depunerea la dosar a corespondenţei purtate cu diferite instituţii din România, Ucraina şi Republica Moldova. Data formulării cererii este data înregistrării acestora la comisiile constituite la nivelul instituţiei prefectului judeţului respectiv sau a municipiului Bucureşti. Plata despăgubirilor se dispune de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003.