Companiile din România, preocupate de scumpirea energiei şi a materiilor prime, de deficitul de forţă de muncă şi de contextul geopolitic

Companiile din România sunt preocupate în principal de evoluţia nefavorabilă a costurilor, în general, pe fondul scumpirii energiei şi a materiilor prime pe plan internaţional, de deficitul de forţă de muncă şi de contextul geopolitic, arată un studiu Deloitte România, realizat pe baza opiniilor exprimate de peste 100 de directori financiari din ţara noastră la finalul anului 2021.

Potrivit sursei citate, cei mai mulţi dintre respondenţi au indicat că se aşteaptă la creşterea costurilor cu transportul (92%), cu forţa de muncă (89%) şi cu finanţarea (75%). 

În ceea ce priveşte riscul geopolitic, el era perceput mai intens încă de la finalul anului trecut, în comparaţie cu anul anterior (25%, în creştere de la 19%). 

De asemenea, 44% dintre participanţi erau optimişti cu privire la evoluţia businessului în perioada următoare, în uşoară scădere de la 50%, anul anterior.

În aceste condiţii, atenţia acordată costurilor rămâne o prioritate a acestui an pentru 29% dintre directorii financiari, urmată de identificarea modalităţilor de a extinde afacerea într-o perioadă de instabilitate crescută (20%), în timp ce digitalizarea se menţine în topul priorităţilor pentru 11% dintre aceştia. 

Conform percepţiei participanţilor la studiu, economia României şi-a revenit în 2021, după şocul produs de pandemia de COVID-19, dar încă de la finalul anului au apărut semnale de încetinire pe fondul incertitudinilor cu privire la tensiunile geopolitice din Estul Europei, la evoluţia pandemiei, dar şi la creşterea preţurilor. 

Astfel, 90% dintre directorii financiari (comparativ cu 83% în anul precedent) se aşteaptă la o accelerare a ratei inflaţiei în 2022. 

„Opiniile directorilor financiari sunt în concordanţă cu contextul economic general valabil la finalul anului trecut, dominat de creşterea preţurilor la gaze naturale, energie electrică, dar şi la alte materii prime şi materiale, precum şi a costurilor salariale. La toate acestea se adaugă, în prezent, preocupările legate de conflictul militar din Ucraina şi, implicit, de impactul economic şi social al acestuia. 

Deficitul de forţă de muncă, în special de personal calificat, continuă să fie o preocupare pentru 69% dintre directorii financiari chestionaţi, acesta reprezentând principalul risc pentru dezvoltarea activităţii companiilor în 2022. 

În acest context volatil, 44% dintre directorii financiari erau, la sfârşitul anului trecut, optimişti cu privire la perspectivele de business, procent în scădere faţă de anul precedent. Rămâne de văzut cum va evolua această percepţie în contextul tensiunilor geopolitice”, a declarat Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România.

Aversiunea faţă de risc rămâne ridicată, mai arată studiul. Deşi anul 2021 a consemnat redresarea economiei după scăderea înregistrată în primul an al pandemiei, procentul companiilor dispuse să îşi asume riscuri de business mai mari a crescut cu doar două puncte procentual, de la 16% la 18%. 

Potrivit specialiştilor, atitudinea este similară cu a celor din Europa Centrală, unde majoritatea directorilor financiari chestionaţi (71%) susţin că anul acesta nu ar fi unul potrivit pentru asumarea unor riscuri suplimentare.

Companiile din majoritatea sectoarelor consideră că perioada actuală este extrem de volatilă. Cei mai optimişti sunt cei din tehnologie, media şi comunicaţii şi cei din construcţii, cu 25% dintre respondenţi care susţin că 2022 ar fi potrivit pentru asumarea unor riscuri mai mari. Cu toate acestea, directorii financiari estimau nivelul de incertitudine ca fiind normal şi ridicat în 2022 (96%). În Europa Centrală, 50% dintre directorii financiari au raportat un nivel al incertitudinilor externe peste normal. 

Studiul Deloitte CFO Survey România este realizat pe baza unui sondaj derulat la finalul anului 2021, astfel că reflectă percepţia respondenţilor din perioada anterioară conflictului militar din Ucraina. Răspunsurile obţinute pe plan local sunt comparate cu cele agregate colectate la nivelul Europei Centrale, de la peste 600 de directori financiari din Albania, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Cehia, Croaţia, Estonia, Kosovo, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.