Comisia Europeană va numi miercuri statele care intră în procedură de deficit excesiv

Comisia Europeană va anunţa, miercuri, statele-membre ale UE care vor intra în procedura de deficit excesiv (PDE), de peste 3% din PIB.

Conform datelor Eurostat, în 2023 cele mai ridicate deficite guvernamentale au fost înregistrate în: Italia (7,4% din PIB), Ungaria (6,7% din PIB), România (6,6% din PIB), Franţa (5,5% din PIB) şi Polonia (5,1% din PIB).

Comisia Europeană va anunţa, miercuri, statele-membre ale UE care vor intra în procedura de deficit excesiv (PDE). Sursele Bloomberg dezvăluie că Spania şi trei alte ţări, al căror deficit depăşeşte 3% din PIB, nu sunt pe listă.

Italia şi Polonia au anunţat, deja, că se aşteaptă să intre în procedura de deficit excesiv. Statele-membre UE trebuie să păstreze deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB, iar depăşirea acestui prag atrage recomandări pentru readucerea sub control a bugetului.

Pentru Franţa, anunţul vine în cel mai prost moment posibil. Agenţia de evaluare financiară Moody's a avertizat. săptămâna trecută. că decizia preşedintelui Franţei de a cere organizarea de alegeri anticipate reprezintă un element negativ pentru ratingul suveran.

"Alegerile anticipate cresc riscurile la adresa consolidării fiscale", a transmis Moody's, într-un comunicat, în care descrie alegerile anticipate drept "un factor negativ" la adresa ratingului suveran Aa2 atribuit Franţei, care este cu o treaptă peste calificativele acordate Franţei de către celelalte două mari agenţii de evaluare, Fitch şi S&P Global.

În aprilie, statele-membre UE au adoptat noi reguli care reglementează nivelul datoriei publice pe care o ţară din Uniune o poate acumula şi mărimea deficitului bugetar permis. Noile reguli menţin limitele privind datoria şi deficitul public prevăzute în tratate, la 60%, respectiv 3% din PIB, dar oferă mai mult spaţiu de manevră ţărilor pentru a-şi negocia traseele de ajustare cu Comisia Europeană în planuri pe patru ani, care pot fi extinse la şapte ani dacă adoptă reforme şi investiţii.

De asemenea, sunt prevăzute ţinte comune de reducere pentru a se asigura că ajustările nu sunt amânate. Ţările care depăşesc limita datoriei trebuie să îşi reducă datoria cu un punct procentual în fiecare an atunci când aceasta depăşeşte 90% din PIB şi cu jumătate de punct dacă nu atinge acel nivel.

Statele cu un deficit de 3% vor trebui să-l corecteze în continuare până la 1,5% pentru a avea o rezervă la care să poate recurge în vremuri de criză.

Comisia Europeană va monitoriza dacă ţările respectă calea de ajustare şi poate depune o plângere dacă nu este cazul. 

Comisia Europeană a formulat recomandări specifice adresate statelor membre UE

În urmă cu un an, Comisia a formulat recomandări specifice privind politica bugetară:

- Statele membre care și-au atins obiectivul bugetar pe termen mediu (ținta bugetară stabilită pentru fiecare țară în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere), pe baza previziunilor din primăvara anului 2023, sunt invitate să mențină o poziție bugetară solidă în 2024.

- Tuturor celorlalte state membre li se solicită să urmeze o politică bugetară prudentă, în special prin limitarea creșterii nominale a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național în 2024.

- Toate statele membre ar trebui să mențină investițiile finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a fondurilor din Mecanismul de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE, în special pentru a favoriza tranziția verde și cea digitală.

- Toate statele membre ar trebui să elimine treptat măsurile de sprijinire a energiei în vigoare până la sfârșitul anului 2023.

„În cazul în care noi creșteri ale prețurilor la energie ar impune adoptarea unor măsuri de sprijin, acestea ar trebui să vizeze protejarea gospodăriilor și a întreprinderilor vulnerabile, să fie realizabile din punct de vedere financiar și să mențină stimulentele pentru economisirea energiei.”, precizează Executivul comunitar.

-Pentru perioada de după 2024, statele membre ar trebui să urmărească în continuare o strategie bugetară pe termen mediu de consolidare treptată și sustenabilă, combinată cu investiții și reforme care să favorizeze un nivel mai ridicat de creștere sustenabilă, pentru a atinge o poziție bugetară prudentă pe termen mediu.

Respectarea criteriilor privind deficitul și datoria 

Comisia a întocmit un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea UE pentru 16 state membre: Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, Slovenia, Slovacia și Finlanda.

Scopul acestui raport este de a evalua respectarea de către statele membre a criteriilor privind deficitul și datoria prevăzute în tratat.

Potrivit CE, raportul constată că Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia nu respectă criteriul privind deficitul.

Totodată, luând în considerare toți factorii relevanți, raportul constată că Franța, Italia și Finlanda nu respectă criteriul privind datoria.

Cu toate acestea, Comisia consideră că respectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei nu este justificată în condițiile economice predominante.

Astfel, Comisia va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri de deficit excesiv bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023.

Abordarea dezechilibrelor macroeconomice

Comisia a evaluat existența unor dezechilibre macroeconomice în cazul celor 17 state membre selectate pentru bilanțuri aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023:

- Cipru se confruntă cu dezechilibre, după ce s-a confruntat cu dezechilibre excesive până în 2022, având în vedere că vulnerabilitățile legate de datoria privată, publică și externă s-au redus în ansamblu, dar rămân un motiv de îngrijorare.

- Se constată în prezent că Ungaria se confruntă cu dezechilibre. Riscurile prezintă o tendință descrescătoare, iar dezechilibrele pot deveni excesive în viitor dacă nu se iau de urgență măsuri de politică.

- Germania, Spania, Franța, Țările de Jos, Portugalia, România și Suedia se confruntă în continuare cu dezechilibre.

„În rândul țărilor afectate de dezechilibre macroeconomice, riscurile din România prezintă o tendință descrescătoare, iar dezechilibrele pot deveni excesive în viitor dacă nu se iau de urgență măsuri de politică. Pe de altă parte, vulnerabilitățile se reduc în Germania, Spania, Franța și Portugalia, astfel încât, dacă aceste tendințe continuă anul viitor, s-ar justifica o decizie privind absența dezechilibrelor.”, precizează CE.

- Grecia și Italia continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, dar vulnerabilitățile lor par să se reducă, inclusiv datorită progreselor înregistrate în materie de politici.

- S-a constatat că Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg și Slovacia nu se confruntă cu dezechilibre, vulnerabilitățile părând să fie, în general, limitate în prezent.