Colos în derivă: Șantierul Naval Mangalia are datorii duble față de valoarea de lichidare
0Șantierul Naval 2 Mai Mangalia are o valoare de lichidare de 87 milioane euro şi datorii de 196 milioane euro. „Încercăm, prin instrumentul SAFE, să aducem nişte comenzi, astfel încât să îl facem mai atractiv pentru un potenţial investitor”, a declarat, miercuri, ministrul Economiei.
„Şantierul de la 2 Mai Mangalia a fost dus de conducerea politică a acestui stat într-un punct în care are valoare de lichidare 87 de milioane de euro şi are datorii de 196 de milioane de euro. Vă invit pe dumneavoastră sau pe acţionarii dumneavoastră să vină să cumpere un bun care valorează 87 şi are datorii 196. Având în vedere faptul că este un şantier strategic, având în vedere faptul că, din punctul meu de vedere, este un şantier funcţional, de o importantă majoră pentru România, din această situaţie proastă în care a fost dus, pentru a-l face atrăgător, încercăm prin SAFE (Security Action for Europe -Acţiunea pentru Securitatea Europei n.r) să punem în pachet nişte comenzi, astfel încât pentru un potenţial investitor să devină mai atractiv. La datorii 196 (milioane euro), cu valoarea lui 87 (milioane euro), pentru nimeni nu este atractiv. Aducând nişte comenzi prin acest SAFE, modul meu de gândire a fost că fac pachetul mai mare prin aceste comenzi, astfel încât el să fie atractiv", a explicat Radu Miruţă într-o conferinţă de presă.
El a adăugat că, zilele acestea, se poartă discuţii „pentru ca cineva să construiască ceea ce Armata Română are nevoie la şantierul 2 Mai de la Mangalia", dar rămâne de văzut în ce condiţii comerciale se vor finaliza aceste discuţii.
„Imaginaţi-vă că nici cei care lucrează în domeniul privat nu sunt foarte interesaţi să ia decât în nişte condiţii avantajoase pentru ei. Trist este că s-a ajuns aici şi că statul român a permis să se ajungă aici. De asta în contractele pe care eu le-am semnat, cum a fost cel cu fabrica de pulberi de la Victoria, chiar dacă statul român este minoritar, are 49%, am introdus obligatoriu prin contract ca statul român să aibă drept de decizie suprem, acel drept de veto, pentru o serie de aspecte importante cu privire la aportul de capital, la împrumuturi, la vânzări, la contracte peste o anumită sumă. Nu a existat asta în trecut. Statul român înainte a fost principalul motiv pentru care lucrurile au ajuns în modul în care au ajuns, pentru că a încuviinţat asta. Deci, da, din poziţia proastă în care am moştenit lucrul ăsta, încercăm să rearanjăm piesele pe tabla de şah, astfel încât următoarea mutare să fie în avantajul statului român", a precizat ministrul Economiei.