Codul lui Vlădescu, modificări fără sfârşit

nemodificate principalele taxe, respectiv cota unică şi taxa pe valoare adăugată. Decizia de a nu creşte TVA-ul sau cota unică reprezintă, de fapt, neasumarea unei greşeli, dar punerea în

nemodificate principalele taxe, respectiv cota unică şi taxa pe valoare adăugată. Decizia de a nu creşte TVA-ul sau cota unică reprezintă, de fapt, neasumarea unei greşeli, dar punerea în practică a unei promisiuni făcută electoratului de a "face ceva".
Menţinerea acestor două impozite la un nivel similar cu cel de anul acesta are la bază, în opinia analiştilor, interesele politice, şi nicidecum cele economice. "Menţinerea unei cote unice de 16%, în condiţiile în care oficialii organismelor internaţionale au criticat în repetate rânduri această măsură, este o decizie politică cu repercusiuni dure pentru anii următori", ne-a declarat fostul ministru de finanţe, Mihai Tănăsescu.

Cota unică sau TVA-ul, majorate după aderare
Este de aşteptat însă ca odată cu integrarea nivelul TVA-ului sau al cotei unice să crească considerabil, în condiţiile în care România nu va putea rezista cu un nivel al încasărilor de doar 30% la bugetul statului, raportat la PIB, şi implicit cu cheltuieli minime în domeniul infrastructurii, sănătăţii, educaţiei. "Creşterea unor impozite de rangul doi nu va reuşi să aducă bugetul românesc la un nivel apropiat de cel al Uniunii Europene. UE are un sistem foarte bine reglementat, cere politici publice foarte puternice şi costisitoare, cărora un stat slab ca România nu le poate face faţă. Guvernanţii actuali încearcă să mascheze că marea găselniţă a cotei unice este de fapt un mare eşec. Aderarea va impune majorarea, iar atunci motivaţia va fi simplă: nu putem face faţă cu aceste taxe. Vina va fi transferată astfel spre organismele europene", ne-a declarat analistul economic, Ilie şerbănescu.

Afacerile nu sunt predictibile
Totuşi, menţinerea pentru 2007 a cotei unice şi a taxei pe valoare adăugată răspunde cerinţelor mediului de afaceri. "Nemulţumirea mediului de afaceri este legată mai degrabă de faptul că Ministerul de Finanţe nu discută franc despre bugetul de venituri şi cheltuieli. Atâta vreme cât nu ne sunt puse la dispoziţie aceste coordonate şi vorbim de un Cod Fiscal pe o perioadă de un an de zile, este greu să vorbim de predictibilitatea mediului de afaceri", ne-a declarat preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Florin Pogonaru. În opinia lui Tănăsescu, actuala bâlbâială şi inexistenţa unei strategii fiscale pe termen lung nu reprezintă o noutate pentru mediul de afaceri din ţara noastră. "Investitorii s-au obişnuit cu bâlbâiala continuă a autorităţilor statului", a precizat Tănăsescu.

Puncte slabe ale proiectului de modificare a Codului Fiscal, în viziunea analiştilor economici:
* investitorilor de pe piaţa de capital li se pune în faţă perspectiva de a plăti un impozit în avans de 5% din câştigurile realizate prin tranzacţiile bursiere, urmând o actualizare până la 16%, la finele anului. Asta în timp ce emisiunile de obligaţiuni municipale (ale statului) vor fi în continuare scutite de taxe
* accize majorate la benzină, electricitate, păcură şi gaze naturale utilizate drept carburant
* eliminarea scutirii de impozit pe venit pentru angajaţii din domeniul IT
* introducerea unui impozit de 16% pe profitul microîntreprinderilor
* unificarea cotei unice pentru toate categoriile de venituri impozabile obţinute în România de nerezidenţi
* menţinerea obligativităţii plăţii taxelor şi impozitelor locale (locuinţă, teren şi auto) în cazul sinistraţilor, victime ale inundaţiilor
* impozit de 2% pentru veniturile arendaşilor care vând angro produse vegetale către unităţi de colectare şi de depozitare
* eliminarea scutirilor de TVA pentru activităţile de cercetare/dezvoltare, comisionul pentru tranzacţiile burselor de mărfuri, precum şi veniturile obţinute de societăţile de valori mobiliare
* includerea motoarelor pentru ambarcaţiuni în sfera de aplicare a accizelor

"Codul nu schimbă nimic la nivelul oamenilor obişnuiţi. Când se va discuta în parlament, temele mai delicate vor fi legate de TVA la alimente, impozitarea câştigurilor de pe piaţa de capital sau de facilităţile pentru microîntreprinderi. Dar pentru acestea din urmă, mai mult clasa politică se plânge de discriminări - n-am auzit vreun pantofar sau cofetar să fie nemulţumit, nu cred că o creştere de la 3% la 16% a impozitului pe profit le va afecta afacerile"
Varujan Vosganian
Preşedintele Comisiei buget-finanţe din Senat

"Ar fi doar câteva probleme: câştigurile de pe piaţa de capital - zona cea mai aspru impozitată, cu acel 5% anticipat - şi procentajul de 16% din salariile programatorilor. N-am înţeles de ce a fost nevoie de această măsură, pentru că UE nu ne cere nimic în acest sens, avem nevoie de programatori, iar la bugetul de stat nu se va aduce mult din această sursă. În rest, sunt de acord cu celelalte prevederi, mai ales că, dintre acele calcule, multe le-am făcut eu"Ionuţ Popescu
Fost ministru al finanţelor

"Nepredictibilitatea mediului de afaceri este dată şi de faptul că nu s-a ieşit să se discute exact despre acest Cod Fiscal, motiv pentru care s-a creat impresia că există posibilitatea majorării TVA sau a cotei unice"
Florin Pogonaru
Preşedintele AOAR

"Este un Cod Fiscal făcut în fugă, care conţine lucruri ilogice şi care nu conferă predictibilitate pentru următorii ani. În fapt, despre ce Cod Fiscal poate fi vorba dacă nu ai încă o strategie fiscală"
Mihai Tănăsescu
Fost ministru de finanţe