Cine nu-şi plăteşte telefonul în România

Mai bine de jumătate dintre restanţierii la firmele de telefonie mobilă sunt bărbaţi cu vârsta cuprinsă între 36 şi 45 de ani, cu domiciliul în Capitală. Românii cu restanţe la telefonie se pot trezi cu salariile blocate. În 2011, campionul restanţierilor este un român care a lăsat operatorului o factură neachitată de 69.000 de lei.

Bărbat cu vârsta între 36 şi 45 de ani, cu domiciliul în Bucureşti şi cu o restanţă medie de 950 de lei (aproximativ 226 de euro). Acesta este portretul-robot al restanţierului la firmele de telefonie, schiţat de reprezentanţii firmei de colectare de creanţe Coface. Şi femeile au datorii, ele reprezentând 43% din cazurile de neplată. Asemenea situaţii au devenit tot mai frecvente în ultimii doi ani şi jumătate, pe fondul crizei economice.

161.000 de restanţieri în 2010

Numai anul trecut, operatorii de telefonie din România au externalizat aproape 161.000 de cazuri de neplată către firma de recuperare, respectiv facturi neplătite în valoare de 129,8 milioane de lei (aproximativ 30,7 milioane de euro), potrivit datelor transmise de reprezentanţii Coface la solicitarea „Adevărul". În 2011, însă, ritmul de creştere a datoriilor este mult mai alert. După prima jumătate de an, firma urmăreşte aproape 121.000 de restanţieri pentru suma de 82,1 milioane de lei (19,5 milioane de euro), adică 75% din numărul dosarelor pe care le-a primit de-a lungul anului trecut.

16.500 de euro, restanţa maximă

Mulţi dintre cei care nu mai achită facturile la telefonie nu-şi închipuie că pot să se trezească cu contul de salariu blocat sau cu bunurile scoase la vânzare pentru recuperarea datoriei. E drept că, de regulă, asta nu se întâmplă decât în cazul restanţelor mai mari, dar se poate întâmpla ca operatorul telecom să dea în judecată debitorul şi pentru sume mai mici. „Practic, pentru a se justifica o recuperare a datoriei în instanţă, ar trebui ca suma să fie undeva la peste 1.000 de lei. În general, creditorul telecom preferă să vândă mai departe portofoliile creanţelor în această situaţie", ne explică Alexandra Rusen, coordonatorul Departamentului de Colectare Persoane Fizice din cadrul Coface.

Totuşi, restanţa medie pe care o persoană fizică o are de plătit nu poate fi ignorată: anul acesta, suma a fost de 680 de lei. Maximul este însă departe de această medie. Cea mai mare sumă pe care firma a avut-o de recuperat de la o singură persoană a fost de aproximativ 69.000 de lei (aproape 16.500 de euro). La polul opus, minimul a fost de doar 15 lei. Spre comparaţie, cea mai mare datorie la telefonie a unei companii a fost de aproximativ 93.000 de lei (peste 22.100 de euro).

Spre deosebire de restanţele la bancă, care figurează la Biroul de credit timp de patru ani - caz în care datornicul nu mai poate contracta un nou credit - în cazul facturilor de telefonie neplătite, nu există o asemenea bază de date comună. E drept că restanţierul ajunge pe „lista neagră" a operatorului telecom la care are datoria şi nu va mai putea să încheie vreun abonament până nu achită suma. Rău-platnicul poate însă oricând să-şi cumpere o cartelă preplătită şi să evite încheierea unui contract cu operatorul de telefonie.

Recuperatorii sunt înţelegători

Conştiente că pe timp de criză e mult mai dificil să-i convingi pe datornici să plătească, firmele de colectare de creanţe au devenit mult mai înţelegătoare. „În cazul în care debitorul îşi exprimă dorinţa de rezolvare a situaţiei pe cale amiabilă, se stabilesc angajamente de plată pentru o perioadă cuprinsă între trei şi şase luni", explică Rusen. Rezultatul: peste o treime dintre restanţieri şi-au achitat facturile restante, plătind total sau parţial datoria.

Cum procedează recuperatorul

Recuperarea demarează după 90 de zile de neplată a facturii şi durează trei luni. În această perioadă, datornicul primeşte telefoane, sms-uri, notificări şi e-mailuri de înştiinţare, dar şi vizite din partea recuperatorului. La sfârşit, cazul este transmis unui avocat al firmei de colectare care trimite restanţierului o convocare la conciliere. Dacă rezultatul e negativ, după o lună, cazul ajunge în instanţă.

680 de lei este restanţa medie la firmele de telefonie, în prima jumătate a acestui an.