China este pe cale să devină un adevărat gigant al gazelor
0China îşi dezvoltă de zor depozitele de gaze de şist, iar producţia sa este estimată să crească de câteva zeci de ori până în anul 2040, potrivit unui raport al Energy Information Administration (EIA), citat de USA Today. China va ajunge, astfel, al doilea producător de gaze de şist al lumii, după SUA.
Producţia de gaze de şist a Chinei este aşteptată să atingă astfel 0,56 miliarde de metri cubi de gaze pe zi, aceasta urmând a fi 40% din totalul producţiei zilnice, în vreme ce în SUA producţia de gaze de şist va ajunge la 2,2 miliarde de metri cubi pe zi şi va reprezenta 70% din tot gazul extras în 2040, estimează sursa citată.
La raportarea din luna iunie a acestui an, datele oficiului chinez de statistică arătau o creştere cu 4,1% a producţiei de gaze naturale a Chinei în primele şase luni, până la un total 69 de miliarde de metri cubi.
Guvernul de la Beijing încurajează folosirea gazelor că sursă de energie electrică, în locul cărbunelui, care produce smogul din marile oraşe chineze. Proiecţia oficială a Beijingului pentru acest an este de creştere a producţiei de gaze cu 13%.
Astfel, datorită acestei politici, gigantul petrolier China National Petroleum Corporation (CNPC), compania-mamă a PetrChina, a anunţat deja că intenţionează să producă mai mult gaz.
Potrivit clasamentului producătorilor de gaze naturale întocmit de către Agenţia Internaţională a Energiei (IEA), SUA au produs în anul 2013 o cantitate de 689 de miliarde de metri cubi de gaze, clasându-se pe primul loc în lume, în faţa Rusiei – care a extras 671 de miliarde. Pe următoarele locuri se află Qatarul (161 miliarde de metri cubi), Iran (159 de miliarde), Canada (155 de miliarde), China ocupând poziţia a şasea, cu 115 miliarde de metri cubi de gaze. Mai departe, clasamentul este completat de Norvegia (109 miliarde de metri cubi), Olanda (86 de miliarde de metri cubi), Arabia Saudită (84 de miliarde) şi Algeria (80 de miliarde).
China a semnat în 2014 un contract cu Rusia pentru construirea unui gazoduct numit Forţa Siberiei, prin care să fie transportate gaze naturale din Siberia în estul Chinei. Contractul se ridică la un nivel de de 400 de miliarde de dolari, însă realizarea gazoductelor, care trebuie să aibă o capacitate de 61 de miliarde de metri cubi, şi dezvoltarea zăcămintelor sunt foarte costisitoare pentru ruşi.
Acestea costă, în total, 64,4 miliarde de dolari, iar Gazprom este reticent în a continua investiţiile, mai ales că grupul este afectat de sancţiunile internaţionale impuse Rusiei după anexarea Crimeei şi sprijinirea cu arme a rebelilor din estul Ucrainei.