Ce şanse au procesele colective în România?

În ultimele zile, sute de clienţi nemulţumiţi ai băncilor din România s-au organizat în grupuri şi vor să dea în judecată instituţiile financiare. Unii avocaţi spun însă că, în practica judiciară, procesele colective nu pot fi puse în aplicare. În replică, Gheorghe Piperea, unul din avocaţii care sprijină un astfel de grup, invocă un articol din Codul de Procedură Civilă.

Sute de clienţi nemulţumiţi ai Volsbank, BCR şi a altor câtorva bănci s-au organizat în grupuri şi dau în judecată instituţiile financiare din cauza comisioanelor şi clauzelor abuzive. Unul din susţinătorii vechemenţi ai grupului de clienţi ai Volsbank este Gheorghe Piperea, avocatul care s-a angajat să-i reprezinte pe aceştia într-un proces colectiv. Există voci care spun că, în practica judiciară românească, termenul de proces colectiv nu există. Unul dintre aceştia este avocatul Cezar Guşu, deputy managing partner şi specialist în drept bancar în cadrul firmei de avocatură Boştină&Asociaţii. El arată, pe blogul companiei, că instanţa va judeca fiecare caz în parte.

Pentru ca un avocat să poată declanşa un process colectiv, cei nemulţumiţi trebuie să se organizeze într-o asociaţie cu statut juridic, lucru ce poate dura cel puţin o lună. În acest fel, un avocat ar putea reprezenta un grup de persoane. Există şi exemple în ceea ce priveşte procesele colective în România. De exemplu, Asociaţia Păgubiţilor FNI - formată din cei care au avut de suferit în urma prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii şi care au dat în judecată societatea care administra fondul.

În replică, Piperea spune că el încă nu a semnat niciun contract cu niciunul dintre membrii grupului de iniţiativă împotriva Volsbank. Însă, el spune că îi poate reprezenta pe aceştia în baza articolelor 47-48 din Codul de Procedură Civilă. “Fiecare dosar are trei-patru elemente comune cu restul dosarelor, în baza cărora putem constitui bază de judecată”, explică el.

Băncile îşi angajează avocat

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) va angaja o casă de avocatură pentru a obţine o opinie juridică privind maniera de transpunere a directivei europene asupra Ordonanţei de Urgenţă 50 privind contractele de credit ale consumatorilor, potrivit unui comunicat al instituţiei, citat de Mediafax.

În luna iunie, Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă 50/2010, privind contractele de credit pentru consumatori, pe baza unui proiect elaborat de ANPC, care transpune în legislaţia locală Directiva Europeană 48/CE/2008. Printre cele mai cunoscute prevederi ale actului normativ fiind eliminarea comisionului de rambursare anticipată la creditele cu dobândă variabilă şi calcularea dobânzii în funcţie de un indice de referinţă transparent, la care se adaugă o marjă fixă, care nu poate fi modificată faţă de contractul iniţial.

Aplicarea ordonanţiei a declanşat ample dispute la nivelul sistemului bancar, atât din cauza nemulţumirilor bancherilor şi clienţilor, cât şi a anumitor puncte neclare din legislaţie. Bancherii susţin că, în cazul înlocuirii ratelor de referinţă practicate de bănci cu indicii EURIBOR/ LIBOR/EURIBOR fără posibilitatea de a modifica marjele fixe, ARB a calculat pierderi la nivel de sistem de până la 900 de milioane de euro.