Cât mai cresc preţurile? Care sunt riscurile?
0Preţurile bunurilor de consum au continuat să crească în luna august şi, chiar dacă avansul a fost de doar 0,23% faţă de luna precedentă, rata anuală a inflaţiei a ajuns la 7,58%, cel mai ridicat nivel al ultimilor doi ani.
Astfel, în contextul majorării TVA în iulie de la 19% la 24%, creşterea anuală a preţurilor va ajunge poate chiar mai repede la nivelul de 7,8% prognozat de Banca Naţională a României pentru finele lui 2009.
Mai citeşte şi:
România, în al patrulea semestru de criză
Creşterea Taxei pe Valoarea Adăugată a indus în iulie un avans al ratei inflaţiei cu 2,58%, evoluţie estimată, de altfel, de majoritatea analiştilor.
Cele mai mari creşteri de preţ le-au înregistrat în august legumele şi conservele de legume (1,95%) şi citricele şi fructele meridionale (1,7%). La popul opus, se situează fructele proaspete, cu o scădere a preţurilor în august faţă de iulie de 1,27%.
Preţuri mai mari, venituri mai mici
În contextul reducerii salariilor bugetarilor cu 25%, dar şi al creşterii TVA la 24%, puterea de cumpărare a românilor este în continuă scădere. Astfel, ca impact imediat, consumul va cunoaşte în continuare o scădere.
În primul semestru al acestui an, consumul gospodăriilor populaţiei a scăzut cu 2,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar analiştii estimează o continuare a acestui trend pentru a doua jumătate a acestui an.
Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru economie în 2008, atrăgea atenţia într-unul din editorialele sale din „New York Times că măsurile de austeritate luate de guvernele din Europa - respectiv creşterea taxelor şi reducerea cheltuielilor - vor reduce drastic consumul şi vor inflama şomajul. În plus, el adăuga că astfel de politici vor îndrepta economiile, pe termen mediu, spre capcana deflaţionistă. Mai exact, o scădere generalizată a preţurilor de consum.
Deflaţia este de cele mai multe ori un efect colateral al prăbuşirii cererii agregate, după cum explica preşedintele Rezervei Federale Americane - Ben Bernanke. Adică o scădere a consumului atât de puternică, încât vânzătorii trebuie să reducă preţurile pentru a găsi cumpărători.
Cel mai elocvent exemplu în acest sens este cel al economiei Japoniei, care de două decenii se chinuie să scape de deflaţie.