Carenţele turismului românesc, recunoscute chiar de operatorii din domeniu

Starea infrastructurii de transport şi a celei de cazare şi mentalităţile învechite ale operatorilor din turism sunt principalele cauze ale degradării turismului autohton. Specialiştii din

Starea infrastructurii de transport şi a celei de cazare şi mentalităţile învechite ale operatorilor din turism sunt principalele cauze ale degradării turismului autohton. Specialiştii din domeniu susţin că numai modernizarea unităţilor hoteliere necesită investiţii de 1,5 miliarde de euro.

Majoritatea românilor sunt nemulţumiţi de calitatea serviciilor turistice din ţară, perpetuându-se astfel percepţia că turismul autohton a pierdut pariul cu competitorii externi. În acest context, am încercat să vedem ce gândesc cei care activează în domeniul turismului, care sunt principalii factori în opinia lor care au condus la degradarea în timp a ofertei turistice româneşti.

Pe lângă starea infrastructurii de transport şi a celei de cazare, vinovaţii de actuala stare a turismului autohton sunt indicaţi atât operatorii din domeniu, cât şi autorităţile. Aceştia nu au ştiut să găsească un numitor comun al intereselor lor, astfel încât eforturile disipate în zeci de direcţii au rămas sterile.

Jumătate din hoteluri, sub standardele minime

Starea infrastructurii de transport, a unităţilor de cazare, precum şi mentalitatea operatorilor din domeniu reprezintă, în opinia lui Daniel Vasilescu, preşedintele Federaţiei Patronale a Turismului Românesc (FPTR), principalele lipsuri ale industriei autohtone a ospitalităţii. La capitolul infrastructură, punctează Vasilescu, nu doar strarea drumurilor lasă de dorit, fiind nevoie şi îmbunăţăţirea ofertei de transport aerian. "Avem încă un număr extrem de mare de hoteluri nemodernizate, iar acolo unde se fac astfel de lucrări, ritmul este foarte redus ", punctează oficialul FPTR. Această din urmă situaţie ar putea fi îmbunătăţită, consideră Daniel Vasilescu, într-o perioadă cuprinsă între cinci şi 10 ani. Este nevoie însă de investiţii de aproximativ 1,5 miliarde de euro numai în modernizarea capacităţilor de cazare, spune Vasilescu, la care se adaugă alte trei miliarde de euro pentru construcţia şi dotarea corespunzătoare a altora noi. Starea infrastructurii este catalogată de Mihai Răjniţă, secretarul general al Federaţiei Indutriei Hoteliere din România (FIHR), ca fiind total inadecvată. "Circa 50% din baza materială este sub standarde. Pe litoral, de exemplu, jumătate din hoteluri ar trebui să aibă lacătul pe uşă.

Mentalitatea se poate schimba în cinci ani

Unităţile de două stele nu mai corespund nici măcar cerinţelor pentru clasificarea de o stea", mai spune reprezentatul FIHR. Pentru acesta, cea mai mare deficienţă o reprezintă inexistenţa unei organizaţii patronale din ramură, care să dea coerenţă eforturilor dispersate ale diferitelor organizaţii.

Mentalitatea patronilor de hoteluri, a managerilor şi a salariaţilor reprezintă o altă piatră de moară a turismului autohton. "Unii cred că situaţia aceasta se va remedia în 10 ani, eu sper ca se va întâmpla în patru-cinci ani, pentru că nu vor avea încotro", spune preşedintele FPTR. În schimb, Mihail Răjniţă este de părere că învăţământul autohton, precum şi legislaţia sunt incapabile să asigure un viitor stabil salariaţilor din turism, puternic afectaţi de sezonalitatea crescută a activităţii. Ca urmare, calitatea redusă a personalului, care se răsfrânge implicit şi asupra calităţii serviilor oferite de aceştia, se va menţine atât timp cât nu se va găsi o soluţie pentru a-i convinge pe lucrători să nu părăsească domeniul turismului sau vor lucra în străinătate.

Pentru Gheorghe Fodoreanu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), cea mai mare carenţă a turismului rămâne starea infrastructurii. Pe lângă aceasta, Fodoreanu aminteşte de deşeurile lăsate de turişti în urmă, care întinează mediul, începând cu Delta Dunării şi până pe cel mai înalt vârf de munte accesibil turiştilor. "Ar trebui ca Executivul sau Ministerul Mediului să aloce bani special pentru păstrarea mediului curat", spune preşedintele ANAT. Pentru acesta, promovarea României ca destinaţie turistică la târgurile internaţionale ar trebuie să fie un proces mai bine organizat şi să nu se limiteze doar la simpla prezenţă la manifestare.