Capitalul intelectual al românilor ar putea umfla PIB-ul cu 50%

Produsul Intern Brut al României (PIB) ar fi cu 50% mai mare, dacă s-ar lua în considerare acele bunuri intangibile produse exclusiv de inteligenţa umană, care formează capitalul intelectual al

Produsul Intern Brut al României (PIB) ar fi cu 50% mai mare, dacă s-ar lua în considerare acele bunuri intangibile produse exclusiv de inteligenţa umană, care formează capitalul intelectual al firmelor.
Din păcate, deşi aceste bunuri produc valoare şi, prin funcţiile lor, aduc venituri firmelor, ele nu sunt cuantificate ca şi cum nu ar face parte din patrimoniul companiilor, ne-a declarat, ieri, economistul Luca Gherasim. El este unul dintre promotorii unui proiect care prevede adăugarea capitalului intelectual la cel social al societăţilor. Din capitalul intelectual pot face parte tehnologiile de fabricare ("know-how"), proiectele în derulare, procedurile de organizare internă, invenţiile şi inovaţiile, diverse reţete deţinute de firme şi orice alte bunuri produse prin inteligenţa angajaţilor acestora.
"Va trebui să avem o legislaţie care să permită instituţionalizarea capitalului intelectual ca bun tangibil. Când vor avea putere de circulaţie juridică, bunurile componente ale capitalului intelectual vor putea fi active integrate în mecanismele economiei de piaţă, inclusiv prin listarea pe bursele de valori", a mai spus Luca Gherasim. Iar structura PIB-ului "va suferi modificări substanţiale odată cu integrarea capitalurilor intelectuale ale firmelor, ca surse de venit".
În vederea consacrării pe plan mondial a acestui nou concept, un comitet de iniţiativă - format din directori ai unor institute de cercetare în economie şi lideri ai unor organizaţii de afaceri - s-a întrunit, ieri, pentru a pregăti organizarea primului congres mondial "Manecognitiva - noua diviziune internaţională a muncii". Evenimentul se va desfăşura în România, la 17 septembrie 2008, sub auspiciile UNESCO.Din informaţiile pe care le deţin membrii acestui grup, reiese că valorificarea capitalului intelectual este deosebit de intensivă în firmele din ţările nordice (în special Danemarca şi Suedia), conceptul fiind în curs de implementare şi în mediul de afaceri din SUA. De altfel, firmele din America au ca model al capitalului o "tabelă de stabilitate" din care fac parte bunurile de natură intelectuală din patrimoniu.În cadrul sesiunii de lansare a proiectului primului congres mondial, având ca temă capitalul intelectual, membrii grupului de reflecţie au arătat că exodul de inteligenţă este una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă România. "Este foarte multă inteligenţă românească risipită în diverse ţări şi naturalizată de alţii. Capitalul intelectual este, deocamdată, cenuşăreasa culturii economice, atât în România, cât şi în mai multe ţări din Europa. De aceea, este de dorit ca forţele intelectuale să preia controlul capitalului intelectual, şi nu forţele guvernamentale ori serviciile speciale şi de spionaj, cum s-a întâmplat până acum", a afirmat reprezentantul Institutului de Socilologie al Academiei Române. La rândul său, reprezentantul Societăţii Române de Economie a spus că procesul globalizării are "jucători şi spectatori; jucătorii sunt, acum, companiile multinaţionale iar diferenţierea între ţările "jucătoare" şi cele "spectatoare" se va face inclusiv pe criteriul capitalului intelectual". În concluzie, managementul, economia şi valorificarea capitalului intelectual (de unde şi denumirea "Manecognitiva" a acestui concept) vor trebui să devină obiectivul central al mediilor de afaceri şi academice.Iniţiatorii viitorului congres mondial au stabilit că evenimentul din septembrie 2008 va fi precedat de o conferinţă naţională pregătitoare, în luna mai 2007, şi de una internaţională, ce se va desfăşura în septembrie, anul viitor.

Platformă ştiinţifică pentru valorificarea capitalului intelectual
Arhitectul Iulius Cristea a prezentat, în cadrul sesiunii de ieri, proiectul viitorului Centru Internaţional de Valorificare a Capitalului Intelectual, care va funcţiona la Bucureşti ca o platformă ştiinţifică. Clădirea va avea o suprafaţă desfăşurată de 30.000 metri pătraţi şi va fi dotată cu logistica necesară diseminării şi evaluării informaţiilor, dar şi cu o bibliotecă şi o bază de date. Potrivit arhitectului, investiţia necesară construirii platformei se ridică la 35 milioane de euro.