Bogdan Mihai: „Criza e o oportunitate de a deveni competitivi“

Facilitarea accesului la creditare ar trebui să fie prioritară pentru Guvern, crede şeful Smitfhfield. Bogdan Mihail consideră criza ca pe un factor de stimulare al managerilor. De asemenea, Mihail vede absorbţia fondurilor UE ca prioritară pentru dezvoltarea economiei.

Scurt CV
Experienţă

- Bogdan Mihail este director general al companiei Smithfield Ferme, subsidiară a gigantului american Smithfield Foods, Inc. El este responsabil de toate operaţiunile companiei, având o experienţă bogată în dezvoltarea afacerilor, management, producţie, marketing, distribuţie FMCG şi agribusiness.

- Bogdan Mihail este originar din Bucureşti.

- Înainte de aveni la conducerea Smithfield Ferme, Mihail a deţinut funcţia de vicepreşedinte şi CEO al Grupului Prodal şi a fost membru în Consiliul de Administraţie al Grupului ICB.

Cursuri
- Absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”.

- În perioada 1999-2001 a absolvit Executive MBA la Asebuss & Washington University din Seattle.

- În anul 2002 a urmat cursurile Advanced Management Program la Harvard Business School (HBS) din Statele Unite ale Americii.

- În 2006 a absolvit cursurile Advanced Management Program, INSEAD din Franţa.

Cum vedeţi criza în România?

Criza este percepută de către toţi ca şi o ameninţare. Eu cred că criza e o oportunitate atât pentru noi ca persoane cât şi pentru companii pentru a căuta modalităţile de adeveni competitivi. E doar un factor favorizant de a determina oamenii să găsească soluţii la problemele care vin din urmă nerezolvate, de a deveni inovativi şi de a încerca să tăiem costuri care nu sunt necesare, de a găsi modalităţi să devenim productivi şi competitivi pentru a rezista pe piaţă.

Ce soluţii de ieşire din criză vedeţi?

În primul rând oamenii trebuie să fie foarte atenţi la cash. Orice afacere fără cash, chiar dacă este profitabilă, înseamnă, la final, tot faliment. Managerii trebuie să fie atenţi la activele pe care le administrează şi să menţină în portofoliu doar activele care produc. Cele non operaţionale trebuie valorificate pentru a aduce cash suplimentar şi pentru a lăsa compania să se ocupe de afacerea de bază. Managerii ar trebui să ia decizii care să aducă bani lichizi în termen scurt.

Cum comentaţi bugetul pentru anul în curs?

La agricultură, de exemplu, noul buget are în linii mari cam aceleaşi direcţii care sunt urmărite de către toţi operatorii din domeniu – fermieri sau procesatori. Important este ca toate aceste lucruri să se ducă la îndeplinire cât mai repede şi să se urmeze un program etapizat în funcţie de resurse.

Există o susţinere foarte bună din partea Ministerului Agriculturii pentru industria în care activăm. Am avea nevoie, totuşi, de o susţinere mai bună pe partea de accesare a fondurilor europene pentru a putea crea cadrul pentru dezvoltarea noilor fermieri.

Dar măsurile luate de  Guvern, cum vi se par?

Per total nu aş avea de ce să comentez negativ pentru că sunt, în general, măsuri pertinente care ajută mediul de afaceri. Nu ştiu ce va urma de acum înainte pentru că există un întreg pachet legislativ care va trebui să completeze aceste măsuri.

Se pare că noul Guvern este determinat să aplice măsuri eficiente pe această perioadă de criză şi este destul de radical, ceea ce este bine. Mulţi operatori vor fi afectaţi în sens negativ, mulţi în bine, dar per ansamblu vor fi măsuri logice de a redresa acest trend negativ care a avut loc în ultimele trei luni.

Care sunt principalele probleme cu care se confruntă sectorul în care activaţi?

Cred că una dintre cele mai mari probleme vine din partea băncilor care se află în imposibilitatea de a finanţa sectorul agricol şi de a garanta aceste proiecte. Pornind de la înfiinţarea de culturi agricole sau de la popularea cu animale a fermelor ,până la accesarea fondurilor UE care este un proces foarte complicat. Băncile, însă, creditează foarte puţin sectorul agricol.

Este un proces foarte greu de a obţine finanţările şi toate autorizaţiile pentru proiectele în agricultură. O altă problemă este fărâmiţarea terenurilor agricole. Noi avem numai în judeţul Arad foarte multe terenuri care nu sunt compactate şi ne este foarte greu să le lucrăm.

Dacă aţi avea o putere executivă, ce soluţii aţi aplica pentru a rezolva problemele existente în agricultură?

Aş identifica două-trei bănci sau un Fond de garantare care să faciliteze obţinerea de credite pentru fermieri. Agricultorii, în afară de teren şi câteva utilaje, nu au cu ce să garanteze creditele. Sper să se îndeplinească promisiunile noului Guvern de a scurta procedura de accesare a fondurilor UE în special pentru proiectele fezabile.

Deci aş încerca să scurtez procesul de obţinere a autorizaţiilor şi certificatelor, aş micşora birocraţia. Aceste lucruri ar contribui incredibil de mult la posibilitatea fermierilor de a lucra cu noi tehnologii şi de a putea să se integreze, vertical, mai departe în unităţi de procesare. România are un angajament cu UE pentru a accesa un anumit volum de programe prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Este o şansă unică să reconstruim sectorul agroalimentar cu aceşti bani de la UE care chiar există.

Trebuie doar create premisele pentru a face acest lucru. Între 2007 şi 2013 au fost bugetate 7,5 miliarde de euro dintre care numai 10% s-au accesat până în prezent. Cred că, în final, vor fi absorbiţi banii. Un exemplu ar fi programul SAPARD care a avut o demarare mai grea, dar până la urmă a avut un final fulminant şi s-au accesat banii care au contribuit foarte mult în programul de preaderare.

Dar fărâmiţarea terenurilor cum aţi rezolva-o?

Comasarea terenurilor ţine de procesul de împroprietărire a vechilor proprietari. E un proces natural ce va dura ceva timp. Aici nu am o soluţie de propus. Decât ca actualii proprietari să arendeze terenurile la operatorii din agricultură care pot să facă integrarea măcar din punct de vedere al lucrărilor agricole. Altfel este foarte greu de lucrat. Este imposibil să faci agricultură performantă pe o jumătate de hectar sau pe un hectar de teren agricol. 

Per total nu aş avea de ce să comentez negativ măsurile Guvernului pentru că sunt, în general,  pertinente şi ajută mediul de afaceri

Cine este Smithfiled Ferme?

Smithfield Ferme face parte din grupul american Smithfield Fodds, cel mai mare procesator şi producător de carne de porc din lume. A intrat în România în anul  2004 prin cumpărarea activelor Comtim Timiş. Investiţiile în România se ridică la 600 milioane de euro, Smithfield fiind, astfel, cel mai mare investitor american în ţara noastră.

Smithfield Ferme a întâmpinat în anul 2007 o gravă problemă în urma depistării pestei porcine în mai multe ferme ale companiei din judeţul Timiş. Anul trecut, Smithfield Ferme a înregistrat o cifră de afaceri de 120 milioane de dolari, iar pentru anul în curs compania vizează o creştere de circa 20%.

Smitfhfield Ferme are 846 de angajaţi, dintre care 65% provin din mediul rural.  Pe lângă creşterea suinelor, compania se mai ocupă şi cu agricultura, lucrând 20.000 de hectare de teren agricol în judeţele Timiş şi Arad, şi cu producerea de nutreţuri combinate.

Anul 2009, un examen pentru Guvern

Bogdan Mihail consideră că este foarte greu de spus dacă România va mai înregistra sau nu, în acest an, o creştere economică. „Nu aş putea să fac o predicţie pe creşterea economică pentru că după ultimele date şi revizuiri e imposibil de spus dacă va fi o creştere economică sau nu în acest an“.

Cu toate acestea, directorul general al Smithfield Ferme este încrezător că ţara noastră va avea parte de o creştere foarte mică. „Este foarte greu de reversat un trend. Este un chalange foarte mare pentru actualul Guvern pentru a stabiliza lucrurile şi pentru a readuce economia pe un trend de creştere. Este foarte greu. Acest an este un examen atât pentru Guvern, cât şi pentru fiecare dintre noi”, este de părere Bogdan Mihail.

Potrivit acestuia, în această perioadă vor ieşi la inveală adevăraţii manageri, cei care vor şti cel mai bine să gestioneze criza. „Dacă toţi vom contribui la fiecare nivel la care lucrăm, cu toţii vom putea trece acest examen. Este o adevărată competiţie. Economie de piaţă pură: cine este eficient şi productiv va rezista, cine nu, va dispărea. Românii au, însă, foarte multe oportunităţi şi resurse care pot contribui foarte mult la această posibilă redresare”, este depărere Bogdan Mihail.

Construcţia bugetului pe 2009 s-a bazat pe o creştere economică de 2,5% pentru anul în curs, faţă de 7,8% în 2008 şi un deficit bugetar în jur de 2% din Produsul Intern Brut (PIB).

Carnea de porc se va scumpi cu 15%

Cum va influenţa deprecierea leului compania pe care o conduceţi?

Pe partea de achiziţii de ingrediente pentru procesarea furajelor se simte efectul crizei deoarece mare parte din materia primă provine din import, iar totul este facturat la un cu totul alt curs faţă de anul trecut. Există un impact major de 20-25%, după cum a crescut cursul valutar.

Am observat la furnizorii externi de materie primă o tendinţă de a scurta termenele de plată şi o tendinţă de a obţine cash cât mai repede. Există o expunere foarte mare din cauza diferenţei de curs valutar. Pe de altă parte, la capitolul de vânzare a porcilor, noi suntem o operaţiune complet integrată cu abatorizare proprie şi lucrăm cu un sistem important de distribuţie. Se pare că există un impact în consum la nivelul cărnii, al produselor procesate. Oamenii continuă să consume proteine animale.

Dar alimentele se vor scumpi?

Cu toate că se prevede o scumpire a cărnii de porc, ca urmare a creşterii tuturor ingredientelor cam de două luni de zile există o stabilitate pe piaţa cărnii şi nu a existat un impact asupra consumatorilor. Există însă diverse previziuni. Diverse asociaţii prevăd o scumpire a produselor alimentare între 5 şi 10%. Este foarte greu de spus pentru că preţul cărnii de porc este determinat de preţul carcaselor la nivel mondial. În ultimele luni, preţul a fost constant, stabil.

Există costuri mult mai mari, dar piaţa va determina preţul, dacă poate să absoarbă această creştere sau nu.  Numărul total de porci la nivelul UE a scăzut faţă de anul trecut pentru că, în ultimii ani, s-au scumpit foarte mult cerealele, dacă cererea se menţine preţul va creşte. Dacă cererea la nivelul UE va scădea, preţul va rămâne constant. Toţi analiştii din industrie spun că preţul cărnii de porc va creşte cu 10-15%.

Cum va evolua consumul de mezeluri?

Se pare că există un consum mai mic la toate produsele alimentare. La mezeluri există o scădere a consumului mai mare decât la carne. Nu cred că românii vor migra spre mezeluri proaste deoarece nu prea mai există în România o astfel de categorie. În ultimii ani s-au făcut foarte multe investiţii şi cam toate unităţile de procesare a cărnii sunt moderne şi produc mezeluri de calitate pentru că trebuie să se supună unor standarde foarte stricte.

Românii vor migra spre produse neprocesate, cum este carnea, şi vor prefera să gătească singuri, sau spre segmentul produselor semipreparate din carne. În România e o tradiţia de a găti acasă, în ciuda tendinţelor de modernizare a societăţii.

Acasă gătesc chiar şi tinerii sau oamenii care mănâncă frecvent la restaurant. Plus că fiecare om cred că a devenit mult mai conştient de valoarea fiecărui leu cheltuit şi au început să îşi schimbe chiar şi viaţa socială, schimbând obiceiul de a ieşi frecvent în oraş, la terase sau restaurante, în favoarea socializării de acasă.

Cum comentaţi faptul că România importă 70% din necesarul de carne de porc?

Nu este normal acest lucru. Este o consecinţă a faptului că toate fermele vechi, de stat au avut probleme foarte mari în a putea face investiţiile legate de biosecuritate, dezvoltarea animală şi mediu, multe dintre aceste ferme s-au închis în
cursul procesului de privatizare, urmând a se modernizarea sau, pur şi simplu, li s-a schimbat destinaţia de funcţionare. Zootehnia este sectorul care se construieşte cel mai greu din agricultură.

Ca să construieşti o fermă îţi trebuie foarte mult. Cumpărarea terenului, obţinerea de tot felul de avize, construcţia şi popularea cu animale durează în România chiar şi trei ani.  Este un proces foarte îndelungat. Trebuie să ai finanaţare şi tenacitate pentru a-ţi face un plan de anvergură. Este un proces foarte laborios şi complicat.

Românii vor migra spre produse neprocesate cum este carnea şi vor prefera să gătească singuri, acasă