Băncile şi-ar putea retrage o parte din capital de pe piaţa românească / Va afecta această decizie economia?

Acordul de la Viena ar putea fi revizuit, iar marile grupuri bancare şi-ar putea reduce expunerea pe piaţa românească, anunţa ieri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Bancherii spun însă că decizia nu va afecta economia românească şi nici pe deponenţii la băncile din România.

Acordul de la Viena, semnat de principalele nouă bănci cu capital străin din România, potrivit căruia grupurile trebuie să-şi menţină expunerea pe piaţa locală la nivelul din martie 2009, ar putea fi uşor revizuit, a declarat ieri Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României. Mai exact, băncilor le-ar putea fi permis să îşi reducă expunerea prin retrageri de capital din filialele din România.

Guvernatorul a precizat că revizuirea acordului nu trebuie înţeleasă greşit de români. El a explicat că reducerea expunerii băncilor străine pe piaţa românească înseamnă o reducere a datoriei pe termen scurt şi nu faptul că băncile "pleacă cu banii".

„Trebuie să vedem şi ce este cu această rezervă pe termen lung şi, în măsura în care ea a fost creată în relaţia mamă bănci-fiică, atunci este posibil ca şi acordul de la Viena, în care sub umbrela FMI şi CE ne-am înţeles cu cele nouă bănci să-şi păstreze expunerea pe România, să fie uşor revizuit şi atunci ar trebui să avem o discuţie şi o explicaţie ca acest lucru să nu fie înţeles negativ: au plecat băncile cu banii. Nu, s-a redus expunerea faţă de România, deci s-a redus şi datoria pe termen scurt", a explicat Isărescu.

Citiţi şi:

Ilie Şerbănescu, fost ministru al Reformei: „70% din banii de la FMI se duc în băncile străine”

Băncile din România, în pierdere cu 50 milioane de euro

"Banii nu sunt plasaţi în economie"

La rândul său, Mihai Bogza, preşedintele Bancpost, filială a grupului elen Eurobank EFG, spune că este posibil ca unele grupuri bancare să ceară reducerea expunerii în condiţiile în care capitalul este plasat ineficient în România, în lipsa unei creditării. El consideră însă că economia românească nu va fi afectată de o eventuală revizuire a angajamentelor băncilor străine întrucât banii plasaţi aici nu sunt utilizaţi în economie.

"În momentul de faţă, deşi multe bănci susţin că vor să dezvolte creditarea în omânia, este foarte dificil pentru că nu există cerere suficientă. Multe bănci vor spune că nu au unde să plaseze banii şi, în aceste condiţii, este un non-sens economic să ţii capital în România", a declarat pentru „Adevarul" Mihai Bogza.

El a adăugat că, o dată cu reluarea activităţii economice şi, implicit, a creditării, expunerea marilor grupuri financiare va creşte din nou.

„Nu pleacă banii deponenţilor din România"

Preşedintele Bancpost a subliniat că reducerea expunerii celor nouă bănci nu înseamnă o retragere din ţară a economiilor efectuate de persoanele fizice şi juridice din România.

„Băncile străine sunt deponenţi aşa cum sunt persoanele fizice sau juridice din România. Aşa cum deponenţii pot solicita oricând banii băncii, aşa şi grupurile străine pot cere banii pe care îi are în România. Asta nu înseamnă că pleacă din România banii deponenţilor persoane fizice sau juridice", a explicat Bogza.

Băncile cer reducerea expunerii

Principalele nouă bănci străine cu filiale în România - Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit - se vor întâlni la 22 iulie, la Bruxelles, cu FMI, BNR şi CE şi, cel mai probabil, vor cere din nou reducerea expunerilor de pe piaţa locală, au declarat surse oficiale, potrivit Mediafax.

Grupurile-mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat, în august 2009, scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea nivelului expunerii pe piaţa românească la nivelul din martie şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%.

Totuşi, la întâlnirea ce a avut loc în toamna anului trecut la Bruxelles, băncile au solicitat instituţiilor să le permită reducerea expunerii pe România, motivând că oportunităţile de investiţii sunt reduse şi nu permit utilizarea lichidităţilor la nivel optim.

Ulterior, în primăvara acestui an, la Atena, cele nouă bănci s-au mai întâlnit pentru a aproba continuarea iniţiativei de la Viena.

La finele anului trecut, Erik Berglof, economistul-şef al BERD, avertiza că marile grupuri bancare îşi vor reduce expunerea pe România pe termen scurt, însă va fi "o ajustare naturală, nu critică", pe fondul scăderii cererii de credite pe piaţa internă.

"Nu ar trebui să fim surprinşi dacă nivelul datoriilor subsidiarelor din România (către băncile-mamă, n.r.) se va reduce pe termen scurt. Este o ajustare naturală şi nu se întâmplă numai în România", a explicat Berglof.

De asemenea, o analiză a "Wall Street Journal" arăta la finele anului trecut că retragerile de capital din sectorul bancar ameninţă Europa de Est. Mai exact, pe măsură ce Banca Centrală Europeană elimină treptat instrumentele speciale de lichiditate, în special dacă investiţiile străine în obligaţiuni de stat emise de Grecia vor încetini, determinând guvernul elen să apeleze la bănci pentru finanţare, retragerile de capital vor accelera.

"Încă nu putem exclude posibilitatea unei retrageri abrupte de capital din regiune", declara Gillian Edgeworth, analistul Deutsche Bank.

Capitaluri de peste 30 de miliarde de euro

În martie 2009, expunerea celor nouă grupuri bancare, care deţin 70% din piaţa din România, era de 31,5 miliarde de euro. În trimestrul al doilea din 2009, nivelul expunerii s-a redus însă cu 600 de milioane de euro şi cu încă 700 de milioane de euro în următoarele trei luni, înregistrând o creştere de 100 de milioane de euro în luna octombrie. Astfel, nivelul capitalului băncilor străine în România a ajuns la 30,3 miliarde de euro.

Ulterior, principalele nouă grupuri bancare prezente pe piaţa din România au revenit la finalul lui decembrie cu expunerea totală la nivelul din martie 2009.

"La finalul lui decembrie, expunerea totală a celor nouă grupuri pe România era de 100% din nivelul de la finalul lui martie. Dupa evaluarea pe care am făcut-o cu datele din septembrie, în noiembrie şi decembrie datele arată o revenire a expunerii", a precizat Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI, după evaluarea din luna februarie a acestui an.