Avertisment: Un război comercial declanșat de tarifele Trump ar fi „catastrofal”
0Orice război comercial provocat de amenințările tarifare ale președintelui american Donald Trump ar avea consecințe catastrofale pentru creșterea globală, susține președintele Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).
Directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala, fost ministru nigerian de finanțe, își începe anul acesta al doilea mandat ca șef al organului de supraveghere a comerțului global, într-un moment în care amenințările tarifare ale lui Trump au ridicat spectrul războaielor comerciale.
„Dacă avem răzbunare, fie că este vorba de un tarif de 25% (sau) de 60% și mergem acolo unde eram în anii 1930, vom vedea pierderi de două cifre ale PIB-ului global. Asta este catastrofal. Toată lumea va plăti”, a declarat Okonjo-Iweala la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial din stațiunea elvețiană Davos.
Ea făcea o paralelă cu perioada dintre cele două războaie mondiale când țările au adoptat restricții comerciale ca răspuns la un act tarifar al SUA în 1930.
„Am văzut acest film, așa cum am spus, în altă parte în anii 1930, cu Legea Smoot-Hawley. A înrăutățit situația”, a spus ea.
„Le spunem foarte mult membrilor noștri de la OMC că au și alte căi, chiar dacă se percepe un tarif, vă rugăm să păstrați calmul”, a adăugat ea, cerând statelor să își studieze opțiunile și să folosească sistemul OMC pentru soluționarea disputelor.
Acest sistem a fost doar parțial operațional de la sfârșitul anului 2019, când veto-urile repetate ale lui Trump asupra numirii judecătorilor au invalidat curtea sa de apel.
Okonjo-Iweala a spus că a fost „încurajată” de decizia lui Trump de a renunța la impunerea imediată a tarifelor la importurile din țări precum Canada și Mexic, optând în schimb să impună investigații privind practicile comerciale.
La același eveniment WEF, trimisul Braziliei a cerut Washingtonului să se abțină de la adoptarea tarifelor în primul rând.
„Folosirea tarifelor din punct de vedere politic ar avea un impact negativ, care chiar dăunează sistemului internațional bazat pe reguli”, a spus Alexandre Parola. „Cred că ar transmite un mesaj rău."
Cum a izbucnit Marea criză economică din 1930
„Marea criză economică“ a izbucnit, de fapt, în 1929 ca urmare a supraproducţiei și s-a caracterizat printr-o scădere drastică a activităţii economice mondiale.
Criza a apărut după o perioadă benefică din punct de vedere economic şi de prosperitate. „Chiar dacă, în 1923, producţia agricolă a Europei era cu 15% mai scăzută decât cea din 1913, în 1919, aceasta a crescut cu peste 25%. Ţările noi au continuat să-şi crească producţia, iar americanii trăiau mitul prosperităţii. După 1927, Europa îşi depăşise producţia antebelică, dar cursul acţiunilor continua să crească la Bursa din New York. (...) De asemenea, între 1927 şi 1929, producţia de automobile a Statelor Unite s-a dublat, iar din 1929 producţia mondială a depăşit cu 50% producţia din 1914. Preţurile la materii prime, în special la produsele agricole au început să scadă“, arată Paul Reynaud, în lucrarea „La France sauve l'Europe“.
Începutul crizei a fost dat de prăbuşirea Bursei de la New York. „Pe 24 octombrie 1929, în Vinerea Neagră, brokerii de la Bursa din New York au ieşit cu hainele rupte şi gulerele smulse. Cursul acţiunilor se prăbuşise. Acesta a fost semnalul care anunţa naţiunilor începutul crizei mondiale, unul dintre cele mai mari evenimente ale istoriei“, menţiona Paul Reynaud în lucrarea sa.
Criza s-a manifestat prin o scădere rapidă a nivelului comerţului mondial. Veniturile personale au scăzut semnificativ, la fel ca veniturile veniturile bugetare şi cifra de afaceri. Întreaga lume a fost afectată, iar efectele au fost inflaţia şi şomajul ridicat.
„S-a asistat atunci la o scădere profundă a preţurilor, mai ales la produsele agricole.(...) Apoi s-a prăbuşit cursul materiilor prime. Pe întregul glob, ţările agricole ruinate nu au putut să cumpere produsele ţărilor industriale, care au fost ruinate la rândul lor. (...) Exporturile americane au scăzut de la 5,2 miliarde la 1,6 mililarde dolar. Preţul grâului a scăzut de la 1 dolar la 35 de centri, «cel mai mic preţ de la Cristofore Columb», după titlurile ziarelor apărute. Fermierii au devenit incapabili să-şi plătească datoriile şi ipotecile. Băncile care îi creditaseră s-au prăbuşit (...) Criza a atins întreaga lume. Muncitorul metalurgist american din Piisburg, plantatorul brazilian de cafea, artizanul din paria şi bancherul din Londra, toţi au fost loviţi de criză“, se arăta în lucrarea „La France sauve l'Europe“.