Autorităţile române, în conflict cu antreprenorul lui Nokia

Firmele care construiesc fabrica de la Jucu au fost amendate de oficialităţile clujene pentru că nu au declarat 161 de angajaţi străini la Inspectoratul Teritorial de Muncă Nici nu a

Firmele care construiesc fabrica de la Jucu au fost amendate de oficialităţile clujene pentru că nu au declarat 161 de angajaţi străini la Inspectoratul Teritorial de Muncă

Nici nu a apucat bine să asambleze vreun telefon, că Nokia România a şi intrat în conflict cu autorităţile române. Treisprezece firme subcontractate de fabrica din comuna clujeană au fost amendate de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Cluj pentru că au concediat muncitori români şi i-au înlocuit cu alţii străini. În replică, managerul general al Nokia România, John Guerry, acuză legislaţia muncii din România ca fiind inflexibilă şi îi solicită ministrului Paul Păcuraru îmbunătăţirea ei.

Şeful ITM Cluj, Daniel Păcurariu, a declarat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că amenzile în valoare de 58.500 de lei au fost aplicate firmelor respective pentru nerespectarea prevederilor legale privind angajarea unor muncitori străini. Firmele în cauză au primit, în total, amenzi de 58.500 de lei, deoarece muncitorii străini angajaţi nu aveau depuse la ITM detaşările conform legii.

Managerul general John Guerry a solicitat o întrevedere ministrului Paul Păcuraru, în cadrul căreia i-a cerut îmbunătăţirea legislaţiei muncii, făcând referire la prevederi din Codul Muncii, dar şi din legislaţia secundară, care creează dificultăţi angajatorilor.

Ce s-a întâmplat de fapt? Controlul ITM a pornit după apariţia în presa finlandeză a unor articole referitoare la disponibilizarea de către constructorul Nokia a muncitorilor români şi angajarea în locul acestora a unor muncitori din Slovacia, Polonia şi Ungaria. Ulterior, Goldbeck a dezminţit că ar fi dat afară muncitori români, la fel şi autorităţile clujene.

Niet romînzki, polski!

Într-adevăr, la poarta şantierului de la Jucu singurii vorbitori de limbă română erau paznicii care au interzis reporterilor "Adevărul" să fotografieze fie şi din afara şantierului. "Nu aveţi voie, înţelegeţi că ne putem pierde slujba", a spus unul dintre paznici.

Cu toate acestea, am reuşit să schimbăm amabilităţi cu câţiva muncitori din incintă. "Nem tu dom" sau "Niet romînski, polski! " a fost tot ce am putut pricepe. Surse din cadrul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj susţin însă că mai întâi au fost angajaţi români, dar că aceştia nu au făcut faţă. De asemenea, surse din cadrul firmei Goldbeck susţin că adevăratul motiv pentru care celor 161 de străini nu le-au fost înregistrate contractele la Inspectoratul Teritorial de Muncă este termenul de finalizare al lucrării, care este foarte strict.

"Angajatorul care foloseşte forţă de muncă străină pe teritoriul României are obligaţia de a transmite la ITM o comunicare cu privire la persoanele detaşate cu cel puţin cinci zile anterior începerii desfăşurării activităţii sau în prima zi de activitate", a declarat Păcurariu. Potrivit acestuia, niciuna dintre cele 13 firme subcontractoare ale firmei germane Goldbeck nu a respectat aceste prevederi legale şi nu a efectuat comunicarea către ITM Cluj.
"Dosarele muncitorilor străini urmau să fie trimise la ITM, doar că am fost presaţi de timp. Nu am făcut nimic ilegal, însă birocraţia din România în domeniul legislaţiei muncii este extrem de greoaie", au declarat sursele citate.

Uniforme distincte pentru străinii de la Jucu

Pe lângă români, cehii, polonezii şi ungurii sunt cei care au pus piatra de temelie a fabricii de la Jucu. Fiecare echipă de muncitori de pe şantier are o uniformă distinctă şi o anumită culoare la cască. Ungurii au uniforme albastre sau bej, în funcţie de specializarea pe care o au, veste reflectorizante şi căşti roşii sau galbene. Polonezii şi slovacii au costumaţii verzi şi poartă căşti de protecţie galbene sau portocalii. Potrivit unor muncitori, conducerea firmei Goldbeck i-a avertizat pe angajaţi să nu dezvăluie absolut nimic din ceea ce se întâmplă la Jucu. Conducerea Nokia a precizat că situaţia angajărilor se înscrie în planul iniţial.

"Am angajat peste 200 de oameni până în prezent şi recrutăm în fiecare săptămână. Scopul nostru este ca până la mijlocul lui 2008 să avem 500 de angajaţi la Cluj. Estimăm că fabrica va avea în jur de 3.500 atunci când va funcţiona la capacitate maximă", a arătat Anna Simai, Senior Communication Manager Nokia Europa de Sud-Est. Presa locală din Cluj dă ca sigură informaţia potrivit căreia Daniel Păcurariu a cerut suspendarea din funcţie, pe motive personale, timp de o lună.

Din 7 februarie, şeful instituţiei va fi actualul adjunct Marcel Munteanu, însă surse din cadrul instituţiei afirmă că Păcurariu ar putea să nu mai revină la ITM.

11 februarie, data la care fabrica de la Jucu va fi deschisă oficial

Ministrul a susţinut că la deschiderea oficială, programată pentru săptămâna viitoare, compania va avea 200 de angajaţi pe linia de producţie, iar primul telefon produs în România va fi lansat tot în cursul săptămânii viitoare. De asemenea, până la sfârşitul anului 2008, Nokia România va avea 1.200 de angajaţi pe linia de producţie şi 100 de funcţii manageriale.

Anna Simai a arătat că dezvoltarea operaţiunilor la Cluj a decurs conform planificării, primele telefoane mobile urmând să fie produse "în cursul primului trimestru al acestui an". Simai a declarat la sfârşitul săptămânii trecute că nu poate confirma data de 11 februarie ca fiind data de deschidere oficială a fabricii din Jucu. Grupul finlandez a realizat anul trecut un profit net de 7,2 miliarde de euro, în creştere cu 67% faţă de exerciţiul financiar precedent, în contextul unui avans al vânzărilor nete de 24%, la 51,1 miliarde de euro.

Estimăm că fabrica Nokia va avea în jur de 3.500 de angajaţi atunci când va funcţiona la capacitate maximă
Anna Simai,
Communication Manager Nokia Europa de Sud-Est