Anul 2020 – între creşteri şi îngheţări de venituri: ce se întâmplă cu pensiile şi salariile

Anul 2020 vine cu creşteri de salarii şi pensii, pe de o parte, dar şi cu majorări de taxe, de pe altă parte. „Adevărul“ a trecut în revistă principalele măsuri adoptate sau pe cale să fie adoptate, care vor afecta traiul zilnic al românilor în anul care tocmai începe.

Salariu minim mai mare. Va fi majorat salariul de bază minim brut pe ţară la 2.230 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2020, faţă de 2.080 lei în prezent, ceea ce reprezintă o creştere de 7,2% faţă de luna decembrie 2019. Angajatul va primi în mână un salariu net de 1.346 lei, respectiv o creştere de 83 lei. Pentru lucrătorii cu studii superioare, salariul minim diferenţiat va rămâne „îngheţat“ la 2.350 lei brut pe lună. Remuneraţia netă (în mână) primită de angajat este de 1.413 lei.

Cresc pensiile. De departe cea mai controversată măsură de anul viitor este majorarea punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie. Punctul de pensie ar urma să crească de la 1.265 de lei la 1.775 de lei. De exemplu, pensia medie la nivel naţional este de 1.373 de lei, în prezent, şi va ajunge după majorare la nivelul de 1.922 de lei. Guvernul Orban s-a angajat să respecte creşterile din Legea pensiilor promovată de PSD, deşi specialiştii avertizează că ele sunt o „bombă” pentru buget şi că nu există bani pentru acoperirea lor.

Îngheaţă pensia minimă. Cuantumul pensiei minime în 2020 va fi nivelul din anul precedent, respectiv 704 lei.

Se elimină transferul de la Pilonul II. Participanţii care doreau să transfere toate contribuţiile viitoare de la Pilonul II de pensii private exclusiv către Pilonul I de stat nu vor mai avea această posibilitate. 

Fără cumul de pensie şi salariu de la stat. Cei angajaţi la stat după pensionare nu mai pot cumula salariul cu pensia şi trebuie să aleagă între cele două surse de venit.

Noi majorări prin Legea Salarizării. Toate salariile din învăţământ se majorează cu 25% la 1 ianuarie 2020, potrivit Legii Salarizării. La 1 septembrie mai este prevăzută o creştere de 50% până la grila de salarizare din 2022 pentru profesori, care este pusă sub semnul întrebării, deoarece Guvernul nu a alocat fonduri în legea bugetului.

Îngheaţă amenzile. Punctul de amendă va fi îngheţat la nivelul de 145 lei, Guvernul continuând practica ultimilor ani. 

Îngheaţă salariile aleşilor. Începând cu 1 ianuarie 2020, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică, prevăzute în Legea Salarizării, se menţin la nivelul lunii decembrie 2019.

Indemnizaţii îngheţate. Valoarea indemnizaţiei de hrană pentru angajaţii la stat rămâne şi în 2020 la nivelul din 2019, iar nivelul indemnizaţiei de merit va fi acelaşi, de 6.240 de lei.

Vouchere de vacanţă îngheţate. Voucherele de vacanţă pentru bugetari vor fi menţinute şi în anul 2020 la aceeaşi valoare ca în 2019: 1.450 lei.

Fără plafoane de preţ la gaze şi energie electrică. Guvernul a propus eliminarea plafoanelor de preţ la energie electrică şi gaze, de la 1 iulie 2020, respectiv de la 31 decembrie 2020, plafoane impuse prin controversata Ordonanţă 114. Ministrul Energiei a declarat însă că nu vor exista scumpiri. 

Acciză la carburanţi, majorată. Parlamentul a eliminat supraacciza la carburanţi, începând cu 1 ianuarie 2020. Cu toate acestea, Ministerul Finanţelor a decis în ultima zi din an să majoreze accizele la carburanţi, care intraseră în vigoare cu numai o zi înainte, în urma promulgării de către preşedintele Iohannis şi publicării în Monitorul Oficial a legii de eliminare a supraaccizei.

Se scumpesc ţigările. Acciza specifică pentru ţigarete creşte la 386,377 lei/1.000 ţigarete, iar nivelul accizei totale pentru ţigarete se majorează la 503.97 lei/1.000 ţigarete, de la 1 ianuarie 2020.

Apeluri mai ieftine. Operatorii de telefonie mobilă care activează pe piaţa din România vor percepe un tarif maxim de terminare a apelurilor la puncte mobile de 0,76 eurocenţi/minut, în scădere cu 10% faţă de 0,84 eurocenţi/minut, în 2019.

Alocaţii dublate. Parlamentul a adoptat dublarea alocaţiilor copiilor în 2020, de la 150 lei la 300 lei. Măsura este sub semnul întrebării, însă, deoarece poate fi contestată de Guvern sau poate fi întoarsă la reexaminare de către preşedinte.

Majoritatea măsurilor fac parte din pachetul de proiecte pe care Guvernul Orban îşi asumă răspunderea.