ANALIZĂ Tot românul are card în portofel, dar nu îl foloseşte

Băncile au emis românilor peste 44 de milioane de carduri, însă doar o treime dintre ele sunt valide în circulaţie şi mai puţin de un sfert sunt folosite efectiv pentru retrageri de la bancomat sau plăţi la comerciant.

Românului îi place să aibă cel puţin un card în portofel, dar preferă să-şi retragă integral salariul de la bancomat pentru a plăti ulterior cumpărăturile cu numerar. 

Până la jumătatea acestui an, băncile emiseseră clienţilor peste 44 de milioane de carduri, un număr peste dublul populaţiei României, incluzând aici şi copii, şi pensionari. Numai că dintre acestea, doar puţin peste 14 milioane de carduri, adică o treime, erau valide în circulaţie. Iar dintre cele valide, doar 10,64 milioane erau active, adică se realizau cu ele retrageri de la bancomat sau plăţi, fie la POS-ul comercianţilor, fie online, arată ultimele date publicate de Banca Naţională a României (BNR). 

Cum se explică diferenţa suficient de mare între cardurile valide şi cele active? În momentul de faţă, există peste 3,4 milioane de carduri bancare prin intermediul cărora poţi plăti sau retrage numerar, dar ele nu au mai fost folosite de foarte mult timp, cele mai multe dintre ele sunt goale şi stau uitate printr-un colţ al portofelului. 

Numai că deţinătorul unui astfel de card, nefolosit de ceva vreme, trebuie să ştie că banca percepe comision de administrare a contului curent aferent cardului şi că se pot trezi datori băncii. Dacă respectivul card este alimentat cu o anumită sumă de bani, banca îşi va retrage automat comisionul de administrare. 

Dar dacă acesta are sold zero, titularul contului devine dator băncii cu suma aferentă comisionului. Chiar se poate trezi în baza de date a Biroului de Credit, deşi „restanţa“ nu este una mare. Acest lucru este valabil atât pentru cardurile de debit (majoritatea de salariu), dar şi pentru cele de credit.  

Plătim cu cardul o dată la trei săptămâni

Românului nu îi place să achite la comerciant prin intermediul cardului, tot cash-ul este metoda de plată preferată, unii o văd mai sigură, dar revenim asupra acestui aspect. 

Datele Băncii Naţionale arată că un posesor de card şi-a plătit cumpărăturile cu cardul, în trimestrul al doilea, o dată la 21 de zile, adică o dată la trei săptămâni. Am putea spune, însă, că situaţia s-a îmbunătăţit dat fiind faptul că, în primele trei luni ale anului, o plată se realiza, în medie, o dată la 25 de zile. 

În ceea ce priveşte valoarea medie a unei plăţi, ea nu a depăşit în perioada aprilie-iunie valoarea de 125 de lei, în creştere, totuşi, de la 117 lei în primul trimestru. 

Posesorul român de card retrage însă numerar de la bancomat puţin mai des, respectiv o dată la 16 zile (o dată la două săptămâni), iar suma medie retrasă în trimestrul al doilea este de 517 lei. Ne putem da astfel seama că românul preferă să-şi retragă de pe card tot salariul sau aproape tot imediat după ce acesta îi este virat. 

Ce beneficii îţi aduce cardul

Deşi au trecut aproape 20 de ani de la lansarea primului card pe piaţa locală, românii rămân reticenţi faţă de astfel de instrumente de plată, mulţi dintre ei necunoscând avantajele pe care le presupun acestea. 

În primul rând, fiecare card este protejat de un cod PIN cunoscut doar de posesor, astfel că, în cazul care portofelul este pierdut sau furat, suma din cont este protejată. În schimb, există toate şansele ca numerarul să nu mai poată fi recuperat. 

Dacă vorbim de plata cu cardul a cumpărăturilor la POS (Point of Sale), posesorul cardului trebuie să ştie că pentru astfel de operaţiuni nu se percepe comision. În schimb, aproape orice retragere de numerar de la bancomat este taxată. 

Încă un aspect, poate mai puţin important pentru cel care deţine cardul, dar de impact, în ansamblu, pentru economie, este acela că, atunci când efectuezi o plată cu cardul, poţi să fii sigur că acel comerciant nu face evaziune fiscală pe seama cumpărăturilor tale.    

Peste 10.000 de bancomate

La jumătatea acestui an, pe teritoriul României erau instalate 10.736 de bancomate (ATM), număr în uşoară scădere faţă de sfârşitul primului trimestru din acest an, arată datele BNR. La începutul lui 2008, de când există raportări de la BNR privind cardurile şi numărul de terminale, în ţară erau instalate 7.900 de bancomate. Numărul dispozitivelor de plată la comerciant (POS) ajunsese la finele lunii iunie la 127.684 de unităţi, în uşoară creştere faţă de luna martie. La începutul lui 2008, în România erau instalate puţin peste 80.000 de POS-uri. Dacă sunt străzi în Bucureşti unde poţi găsi câte un bancomat la o sută de metri sau chiar mai puţin, poţi număra pe degete comunele în care găseşti câte un ATM instalat, iar despre POS nici nu poate fi vorba.  

Mai puteţi citi: