ANALIZĂ Când scăpăm de efectele economice negative generate de pandemie

Aproape trei sferturi (73%) dintre directorii executivi de la nivel global estimează că pandemia de COVID-19 va avea un impact puternic asupra economiei, se arată în studiul EY Global Capital Confidence Barometer (CCB22), publicat miercuri.

Potrivit acestuia, peste jumătate dintre liderii de business (54%) sunt de părere că perioada de redresare economică se va prelungi până în 2021. Cercetarea de specialitate arată că peste 52% dintre respondenţi au luat măsuri pentru a modifica actuala configuraţie, iar 41% susţin că vor investi în accelerarea automatizării.

De asemenea, în timp ce jumătate dintre liderii de afaceri de la nivel global (49%) au raportat chiar şi înainte de actuala criză marje de profit similare sau mai mici decât cele de acum doi ani, aproape toate companiile (95%) se aşteaptă la scăderi suplimentare ale marjelor odată cu încetinirea economiei globale.

"Din punct de vedere strategic, pe o perioadă mai lungă de timp, criza COVID-19 va produce o schimbare a modului în care se desfăşoară afacerile. Vor fi regândite lanţurile de aprovizionare bazate pe furnizori principali localizaţi într-o singură ţară (de exemplu, China). Riscurile de întrerupere a aprovizionării şi a întregii activităţi sunt prea mari pentru a compensa costurile mai mici percepute iniţial. Impactul tehnologiei va fi unul major nu doar pentru a redefini modul de comunicare în companii, ci şi pentru a pune în aplicare procese mai agile, mai flexibile şi mai rezistente. Capitalul uman rămâne partea cea mai afectată a acestei pandemii şi, în acest sens, este esenţial ca liderii de afaceri şi cei politici să lucreze împreună pentru menţinerea sănătăţii şi a stabilităţii financiare a oamenilor", explică consultanţii EY.

Potrivit sursei citate, 72% dintre companii au menţionat că aveau deja în derulare iniţiative majore de transformare, declanşate ca urmare a presiunilor asupra ţintelor de venituri şi de profit.

Pe acest fond, 43% din totalul top managerilor executivi chestionaţi spun că, după revenirea la un oarecare nivel de normalitate, se vor concentra pe prioritizarea schimbărilor prin noi investiţii în digital şi tehnologie, iar 42% prin alocarea de capital la nivelul întregului portofoliu.

În ceea ce priveşte planurile post-criză, peste jumătate dintre directorii executivi (54%) susţin că se aşteaptă la o perioadă de revenire lentă, cu o prelungire a încetinirii activităţii economice până în anul 2021, în timp ce 38% anticipează un reviriment rapid şi o revenire la activitatea economică normală în trimestrul al III-lea al acestui an.

La polul opus, doar 8% dintre cei intervievaţi consideră că va exista o perioadă prelungită de recesiune, cu o revenire a activităţii economice în 2022.

"Având în vedere că majoritatea companiilor pleacă de la premisa unei recuperări pe termen mediu, intenţiile de a căuta oportunităţi de fuziuni şi achiziţii în următoarele 12 luni se menţin la niveluri ridicate (56%) pe parcursul actualului ciclu de tranzacţii. Ca o consecinţă a COVID-19, directorii executivi din toată lumea au declarat că vor acorda mai multă atenţie rezistenţei la şocuri a companiilor vizate, atunci când evaluează o tranzacţie (38%) şi că anticipează o scădere a valorilor estimate ale tranzacţiilor (39%)", reiese din studiul EY Global Capital Confidence Barometer.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 284.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 36,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2019. Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale, cu birouri situate în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.

Global Capital Confidence Barometer evaluează gradul de încredere al companiilor în perspectivele economice şi identifică practicile conducerii în gestionarea planurile referitoare la capital - cadrul EY pentru gestionarea strategică a capitalului. Studiul a fost realizat pe un eşantion de peste 2.900 de executivi din 45 de ţări, dintre care 70% aveau funcţii de CEO, CFO şi alte funcţii de conducere executivă superioară.

Structura veniturilor globale anuale ale companiilor cuprinse în cercetare a fost următoarea: sub 500 milioane de dolari (25%), între 500 şi 999,9 milioane de dolari (25%), între 1 miliard şi 2,9 miliarde de dolari (18%), între 3 şi 4,9 miliarde de dolari (10%) şi peste 5 miliarde de dolari (22%).

De asemenea, 57% dintre companiile chestionate sunt listate public, 31% sunt netranzacţionate public, 9% sunt companii deţinute de către familii, iar 3% companii din portofoliul fondurilor de investiţii.