ANALIZĂ Banii-gheaţă ai bogătaşilor au inundat pieţele de lux. Vânzările de tablouri, bijuterii, maşini scumpe şi titluri financiare ating cote maxime

În timp ce creditarea bancară scade, vânzările de bijuterii, tablouri, obiecte de artă, maşini luxoase, dar şi construcţiile de locuinţe şi subscrierile de titluri financiare ating cote nemaiîntâlnite. Banii ţinuţi la saltea încep să iasă la lumină, explică economiştii.

Un fenomen care n-a mai fost întâlnit decât în anii de boom dinaintea crizei din 2008 are loc acum pe pieţele financiare şi de lux: investitorii au încins un iureş al cumpărăturilor, înghesuindu-se să achiziţioneze tot ce se oferă, cu preţuri maxime, de la maşini de lux, tablouri şi bijuterii, la acţiuni şi titluri de stat sau unităţi de fond. Asta în timp ce creditele bancare scad.

Casele de licitaţii cu obiecte de artă şi articole de lux anunţă record după record, atât la volumul tranzacţiilor, cât şi la preţurile obţinute de vânzători;
România se evidenţiază pe piaţa maşinilor de lux cu creşteri de până la 100% la cele mai scumpe mărci (Ferrari, Maserati, Lotus, Jaguar, Cadillac, Bentley etc.);
construcţiile de locuinţe în regie proprie şi-au dublat volumul;
administratorii fondurilor de investiţii au creşteri spectaculoase ale activelor (ceea ce înseamnă că investitorii alocă tot mai mulţi bani în aceste plasamente);
oferta publică iniţiată de Electrica a atras subscrieri de 200%;
la titlurile de stat, înghesuiala investitorilor este atât de intensă, încât cererea este de două până la patru ori mai mare decât oferta.

Practic, începând din primăvară, toate aceste pieţe sunt inundate de bani care susţin cumpărăturile în ritm de „Black Friday“ ale investitorilor.

Însă aceşti bani nu vin (numai) din bănci pentru că – potrivit statisticilor oficiale – creditarea a scăzut. Soldul creditului neguvernamental a coborât în mai la 216,9 miliarde de lei, după ce la începutul anului fusese de peste 218 miliarde de lei, reiese din datele Băncii Naţionale.

Şi atunci, de unde vin resursele investitorilor? Cel mai probabil, sunt bani ţinuţi până acum „la saltea“ de frica crizei şi scoşi la lumină de frica unei viitoare legi care va limita plăţile în numerar, explică economiştii.

Creşte presiunea pe cheltuielile în cash

„Era de aşteptat această revenire a consumului, criza trebuia să aibă până la urmă un sfârşit. Banii care nu provin din bănci sunt, cel mai probabil, rezultatul unei conservări în anii de criză. Acum, proprietarii de bani se găsesc într-o poziţie mai comodă şi sunt dispuşi să-i investească“, a declarat pentru „Adevărul“ consultantul de investiţii Ionel Blănculescu.

„O altă explicaţie pentru acest boom al cheltuielilor de lux, şi aici intrăm cumva pe un alt tărâm, ar fi aceea că Guvernul pregăteşte o lege prin care va limita plăţile în cash. Este un proiect normativ foarte bun, care va da o puternică lovitură economiei subterane, ar putea fi prima măsură cu adevărat eficientă împotriva evaziunii fiscale. În fapt, după apariţia acestei legi, niciun notar nu va mai risca să autentifice vreo tranzacţie cu bani din surse dubioase. Ei bine, proprietarii acestor bani profită acum, cât mai au timp, şi îşi investesc fondurile pe care, altfel, va fi foarte greu să le «albească». Cel mai bun exemplu în acest sens este cel din Italia, unde Cabinetul Mario Monti a impus limite plăţilor cu cash, iar efectul a fost vizibil. În scurt timp, mulţi bani negri au ieşit la lumină, iar cei care n-au apucat să-i investească au rămas cu ei la saltea; ai noştri, desigur, nu-şi doresc să păţească la fel ca italienii“, ne-a spus consultantul.

El a mai arătat că va exista şi un fenomen în sens invers: „Cred că investitorii vor dori să revândă la un moment dat achiziţiile de acum, pentru a-şi consolida deţinerile financiare“.

Colecţionarii îşi marchează profiturile

În ceea ce privişte piaţa de artă, aceasta a fost într-o uşoară scădere la început de an, urmată de un reviriment în perioada mai-iunie.

Nicu Ilie, consultant în plasamente pe piaţa de artă, ne-a declarat că adjudecările de acum sunt de fapt revânzări ale unor achiziţii făcute în urmă cu 3-4 ani, la un randament de 10%-15%.

„Pe această piaţă, cei mai activi sunt colecţionarii care îşi actualizează deţinerile în funcţie de ultimele tendinţe, dar şi oamenii de afaceri care văd obiectele de artă ca pe un plasament cu potenţial de creştere. Iar piaţa românească este încă foarte jos faţă de adevăratul său potenţial“, ne-a spus Nicu Ilie.

Abundenţă de bani ieftini

La rândul său, consultantul de investiţii Aurelian Dochia crede că aceste recorduri de cumpărături de lux sunt favorizate de politicile băncilor centrale din Europa (n.r. - reducerea la minimum a dobânzilor), prin care pieţele au fost injectate cu bani ieftini.

„Investitorii se confruntă cu supraaprecieri pe pieţele bursiere şi, în unele cazuri, chiar imobiliare, astfel că este firească această reorientare spre pieţele exotice şi cheltuielile de lux. În plus, în România, economia subterană are încă o pondere importantă“, ne-a spus Aurelian Dochia.

În fine, economiştii mai cred că o anumită influenţă în creşterea vânzărilor de lux o are şi acţiunea Direcţiei Generale Antifraudă din ANAF, care a luat la ţintă un grup de bogătaşi suspectaţi că nu-şi pot justifica în totalitate averile.

Tot mai multe miliarde numerar în circulaţie

Statisticile Băncii Naţionale privind indicatorii monetari arată că în România circulă tot mai mulţi bani în numerar.

Dacă în 2009 circulau sub formă de bani-gheaţă 23-24 de miliarde de lei, în 2013 s-a depăşit pragul de 30 de miliarde de lei, iar începând din februarie 2014 circulă peste 35 de miliarde de lei în numerar.