An greu pentru vata izolantă

Produsele de acest tip concurează direct cu polistirenul.Estimările pentru acest an în privinţa vânzărilor sunt pesimiste în rândul jucătorilor din piaţă. Singura speranţă este izolarea clădirilor vechi.

Valoarea pieţei de vată izolantă s-a situat la un nivel de 50-60 de milioane de euro. Evoluţia vânzărilor pentru acest an este greu de estimat. „Probabil piaţa va rămâne la acelaşi nivel bifat anul trecut, dar datele din piaţă se schimbă substanţial de la trimestru la trimestru”, spune Adrian Garofeanu, director comercial Kanuf Insulation.

Şi alţi jucători din piaţă anticipează o perioadă cu vânzări reduse. „După mai mulţi ani de creşteri spectaculoase pe piaţa construcţiilor, anticipăm o perioadă de stagnare. Demararea unor noi proiecte este incertă şi depinde de mai mulţi factori, deci cred că este greu sa se facă previziuni realiste la acest moment”, declara recent Raluca Mihăilă, director marketing Saint Gobain Isover.

Potenţialul există doar teoretic

Comparativ cu statele învecinate, unde programele de reabilitare termică a clădirilor au fost finalizate cu ani în urmă, România pare un paradis pentru producătorii de produse termoizolante. „Piaţa are potenţial. Cel puţin teoretic. Este nevoie de construcţii noi în primul rând atât pe segmentul rezidenţial cât şi pe comercial, birouri sau industrial”, estimează Adrian Garofeanu.

Cuantumul consumului energetic al clădirilor în România este la un nivel dublu faţă de media înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Reabilitarea clădirilor reprezintă, însă, un proiect lansat cu ani în urmă, care a evoluat foarte lent. Garofeanu spune că, în state precum Slovacia sau Cehia, sumele oferite de autorităţi locatarilor pentru renovarea faţadelor blocurilor au ajuns şi la 100%.

Dacă anul trecut în România fiecare proprietar trebuia să contribuie pentru izolarea termică a blocurilor cu sume de aproximativ 1.500 de euro, acum pot face acelaşi lucru pentru o valoare de două ori mai mică. Izolarea clădirilor cu vată ocupă ultimul loc în opţiunile clienţilor. Majoritatea jucătorilor din această piaţă deţin produse destinate izolării faţadelor, dar este preferat în continuare polistirenul.

Vata minerală bazaltică are câteva avantaje comparativ cu polistirenul, precum rezistenţă superioară la foc sau protecţie fonică mai mare. Diferenţa de preţ este însă importantă. Prima soluţie presupune costuri de aproximativ 10 euro pe metru pătrat, în timp izolarea cu vată costă între 15 şi 20 de euro pe metru pătrat. Cele mai mari vânzări de vată izolantă se realizează în Bucureşti.

Dintre produsele comercializate, cea mai căutată este vata de sticlă clasică. Importatorii de asemenea produse nu sunt însă deloc optimişti. „Costurile de transport vor avea un cuvânt greu de spus asupra evoluţiei companiei noastre. Într-un an ca acesta, producătorii locali pot fi consideraţi avantajaţi.

De asemenea, diferenţele de curs valutar nu ne-au ajutat deloc până acum”, spune Garofeanu. Preţul materialelor de construcţii a scăzut în primul trimestru între 5 şi 10%, în funcţie de produs. Ca volum, vata de sticlă comercializată în România însumează între 18.000 şi 20.000 de tone, în timp ce vata bazaltică ajunge la un nivel de 40.000 de tone.

An avantajos pentru producătorii locali

Importurile de vată de sticlă din România au un cuantum de 50% din totalul vânzărilor. Producţia locală de vată bazaltică nu reprezintă mai mult de 30% din totalul pieţei, având în vedere că se vând în special plăcile grele pentru acoperişuri, iar liniile de producţie locală nu sunt adaptate acestor produse. Principalii importatori de pe piaţa locală sunt Knauf Insulation şi Ursa. Producători locali mari de vată izolantă sunt Saint Gobain Isover şi Macon Deva.

75% dintre clădirile din România au o vechime de peste 55 de ani

Adrian Garofeanu
Director comercial Knauf Insulation