Am pierdut de tot trei miliarde de euro

0
Publicat:
Ultima actualizare:

România va putea tranzacţiona din nou, din februarie 2012, surplusul de certificate de emisii, însă problema este că nu mai are cine să le cumpere.

Comitetul de Conformare la Protocolul de la Kyoto a decis, la finele lunii august, să suspende dreptul României de a-şi valorifica surplusul de emisii de dioxid de carbon, deoarece sistemul de monitorizare şi raportare a emisiilor nu era conform cu cerinţele Comitetului. România are un surplus de 300 de milioane de certificate, pentru că a poluat mai puţin decât prevăzuse în momentul încheierii Protocolului de la Kyoto, în 1997. Aceasta deoarece multe întreprinderi industriale mari s-au închis în tot acest timp.

Experţii români au finalizat studiile cerute de Comitetul de Conformare şi le-au prezentat zilele trecute în cadrul unei reuniuni de la Bonn. „Cel mai târziu în februarie, interdicţia României de a vinde surplusul de certificate va fi ridicată. Acesta este un termen realist", a declarat Mircea Cotoşman, consilier al ministrului Economiei.

Rămânem cu marfa pe tarabă

Însă, chiar dacă vom avea libertatea de a scoate la vânzare permisele de dioxid de carbon pe care le avem în plus, problema cea mai mare este că nu prea avem cui să le vindem. „Singurii care mai cumpără astăzi certificate de emisii sunt japonezii, şi asta mai mult din orgoliu, întrucât Protocolul de la Kyoto a fost semnat la ei în ţară. Restul statelor fie şi-au asigurat tot necesarul din timp, fie sunt lovite de criza economică şi şi-au redus activitatea industrială", a arătat oficialul ministerial.

În plus, pe piaţa mondială există un excedent uriaş de certificate. Spre exemplu, Rusia are cinci miliarde, Ucraina - trei, iar Europa încă un miliard, deci în total vreo nouă miliarde de certificate care abia aşteaptă să-şi găsească un cumpărător. De cealaltă parte, Japonia mai are nevoie doar de 200 de milioane de astfel de titluri. Mai mult, susţine Cotoşman, încă nu este clar dacă Protocolul de la Kyoto se va prelungi şi după 2012. Dacă nu, certificatele care nu sunt valorificate până la finele anului viitor nu vor mai avea nicio valabilitate.

Autorităţile române ar fi putut vinde surplusul în 2009 sau în 2010, când ar fi încasat trei miliarde de euro pe ele, la valoarea la care se făceau atunci aceste tranzacţii. Cotaţiile certificatelor s-au micşorat pe parcurs şi ajunseseră, primăvara trecută, la jumătate. „Preţul este acum de 5-6 euro pe certificat, faţă de 10 euro cât era în 2009-2010", declara, în aprilie, Florentina Manea, director în Ministerul Mediului. Potrivit acesteia, România negocia la acea dată pentru vânzarea acestor certificate cu companii din ţări care nu şi-au îndeplinit obligaţiile din Protocolul de la Kyoto, precum Japonia, Spania, Portugalia sau Canada.

De ce nu am vândut certificatele atunci când erau o mină de aur? Deoarece Ministerul Economiei şi cel al Mediului nu s-au pus de acord care dintre ele să gestioneze acest proces. Potrivit legislaţiei europene, acest lucru trebuie făcut de guvernul unei ţări. Într-un final, s-a mers pe varianta unui comitet interministerial, dar era deja prea târziu, pentru că preţul certificatelor se prăbuşise.

Acum, cu un surplus la nivel mondial de nouă miliarde de certificate şi o cerere de doar 200 de milioane, chiar dacă, prin absurd, am reuşi să vindem câte ceva, preţul ar fi atât de mic, încât tinde spre zero. Iată cum a dat România cu piciorul unor miliarde bune de euro pe care i-am fi luat fără nici cel mai mic efort, în timp ce ne împrumutam la FMI şi la Comisia Europeană cu costuri uriaşe. Banii astfel obţinuţi ar fi fost gestionaţi de Fondul de  Mediu şi puteau fi folosiţi pentru finanţarea unor proiecte prin care se reduc emisiile de gaze cu efect de seră, precum şi în proiecte mici privind producţia de energie regenerabilă.

Am dat Comisia Europeană în judecată

În plus, o altă controversă planează asupra acestui subiect. România este în conflict cu Executivul european încă din 2007, când au fost alocate certificatele de emisii pentru perioada 2008-2012. Ţara noastră a primit cu 20% mai puţine astfel de titluri şi a dat în judecată Comisia Europeană. Procesul nu a fost încă soluţionat.

Ce sunt certificatele de emisii

Fiecare stat care a semnat Protocolul de la Kyoto în 1997 a primit un număr de certificate de emisii reprezentând cantitatea totală de dioxid de carbon pe care o poate elibera în atmosferă. Un certificat de emisii este echivalentul unei tone de dioxid.

Mai multe pentru tine:
Top 6 grătare electrice 2026: Fripturi suculente perfect rumenite, panini aurii și legume crocante, fără fum sau bătăi de cap + ghid de cumpărare
Cele mai bune aparate de gătit cu aburi în 2026: Top 5 modele eMAG pentru mese rapide, sănătoase și fără grăsimi – magia aburului în bucătărie
Top 7 sandwich makere 2026: Transformă gustările acasă în adevărate delicii gourmet, rapid și fără efort
Primele zile din mariajul lui Andrew spun multe despre apetitul lui sexual! Regina, nevoită să intervină pentru a opri excesele
Cel mai bun multicooker electric în 2026: Top 7 alegeri testate care îți economisesc timp și bani
Rețeta delicioasă de colțunași pregătită de gospodinele din Delta Dunării. Nu ai nevoie decât de câteva ingrediente simple
Victorie în instanță pentru Niculina Stoican, acuzată de plagiat de către Olguța Berbec. Artista a transmis primul mesaj: „Am încercat să rămân demnă și să lupt pentru a-mi apăra numele și munca”
Crocant, sănătos, rapid, fără ulei și fără stres – Cele mai bune air fryere din 2026 care îți vor schimba modul de a găti! Profită de ofertele eMAG
Medicii trag un semnal de alarmă, după ce un tânăr a murit de demență la doar 24 de ani. Simptomele pe care mulți le ignoră
Top 7 prăjitoare de pâine 2026 – Ghid complet pentru dimineți perfecte și alegeri fără regrete
Funcționara a izbucnit în râs când a auzit cum o cheamă pe fiica ei. Ce a trăit Larisa Udilă la Evidența Populației: „Mi-au spus că nu se poate înregistra. Am plecat plângând”